Absorbtia fondurilor structurale a crescut cu doar 0,66% in septembrie. Beneficiarii sunt de vina, sustine noul minister

Absorbtia fondurilor structurale si de coeziune se plasa, la 30 septembrie 2011, din punctul de vedere al platilor facute de autoritatile de management catre beneficiari, la nivelul de 14,13% din alocarea UE 2007-2013, in crestere cu 0,66% fata de luna anterioara. Noul minister al fondurilor sustine ca una din problemele majore ale implementarii programelor operationale este reprezentata de ritmul lent in care se misca beneficiarii.  

In septembrie au fost virate catre beneficiari 498 milioane de lei (aproximativ 118 milioane de euro), astfel ca platile totale au ajuns la 12,18 miliarde de lei. Sumele transferate includ prefinantari si rambursari (din fonduri comunitare si de la bugetul de stat). In luna august nivelul platilor a fost chiar mai scazut, de aproape 347 mil. lei (aproximativ 82 mil. euro),  potrivit datelor publicate de ACIS.

Pe de alta parte, absorbtia externa, respectiv fondurile primite de Romania de la Comisia Europeana (platile efective), se situau, la aceeasi data, 30 septembrie 2011, la 3,69% din alocarea Uniunii Europene pentru 2007-2013, se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Europene (MAEur).

Conducerea Ministerului Afacerilor Europene

Astfel, componenta de plati intermediare rambursate de catre Comisie insumeaza 716 milioane de euro, ceea ce reprezinta 3,69% din alocarea UE.

MAEur: Beneficiarii sunt de vina

„Diferenta dintre cele doua tipuri de rate de absorbtie reflecta, de fapt, una din problemele majore ale implementarii programelor operationale legate de ritmul lent in care beneficiarii contractelor de finantare demareaza, deruleaza contractele subsecvente si solicita rambursarea cheltuielilor efectuate”, se precizeaza in comunicatul MAEur.

Cu alte cuvinte, vina pentru absorbtia rusinos de scazuta este, din nou, atribuita beneficiarilor. Cine sunt acesti beneficiari? Sunt firme mici, firme mari, ONG-uri, universitati, autoritati locale, spitale etc.

Autoritatile de management, care schimba regulile in timpul jocului si dau peste cap sute de proiecte si de cash flow-uri, care incalca frecvent prevederile din contracte privind termenele de achitare a prefinantarilor, a cererilor de rambursare primite, a rambursarii TVA-ului – unde este cazul – sunt de neatins. Atat ele ca si institutii, cat si functionarii acestora. Nici vorba de inlocuirea sefilor de AM-uri sub conducerea carora s-a desfasurat activitatea haotica de pana acum. A spus-o chiar Leonard Orban.

Si atunci? Care mai este rostul infiintarii a inca unui minister? Alt rost decat cel de a-i „linisti”, pentru moment, pe oficialii bruxelles-ezi?

“Semnalele pe care le primim din partea Comisiei Europene, prin intermediul comisarilor europeni, sunt foarte clare si totodata ingrijoratoare: situatia din Romania este dezastruoasa si, DA, daca lucrurile raman asa cum sunt acum, vom pierde banii care ne mai raman de cheltuit. Din pacate, atat timp cat acest guvern lipsit de orice urma de responsabilitate fata de proprii cetateni, ramane in functie, cu sau fara ministerul-marioneta condus de Orban, riscul de a pierde acesti bani este iminent”, declara in urma cu o luna Ramona Manescu, europarlamentar liberal cu o ampla activitate in domeniul fondurilor structurale. Va reusi oare Orban sa schimbe ceva?

In 4 ani am atras 716 milioane de euro. Orban vrea 3,1 miliarde in 15 luni

„Tinta de absorbtie propusa pentru 31 decembrie 2012 este de cel putin 20% din alocarea de fonduri structurale şi coeziune, fata de 3,7% la momentul infiintarii MAEur (tinta se refera la nivelul rambursarilor de la Comisia Europeana, fara a include avansurile primite pe fiecare program). In termeni absoluti, aceasta inseamna plati intermediare suplimentare de cca. 3,1 mld. euro fata de situatia la 30 septembrie 2011. O alta tinta se refera la contractarea a cel putin 90% din alocarea UE 2007-2013 pana la 31 decembrie 2012”. Acesta este „juramantul lui Hippocrate” facut de noul ministru Orban.

Totodata, MAEur va fi responsabil pentru definitivarea pozitiei nationale in cadrul procesului de negocieri privind viitorul cadru multianual financiar al UE (2014-2020) si va urmari obtinerea unui cuantum cel putin identic cu sumele alocate Romaniei in actuala perioada de programare, se mai precizeaza in documentul care contine prioritatile MAEur. Ceea ce va fi posibil doar daca intr-adevar noua structura isi va indeplini „juramantul” cel putin ambitios.

160 milioane de lei nerambursabili pentru afacerile mici si mijlocii

OI IMM a publicat lista proiectelor propuse spre finantare pentru apelul nr. 3 aferent Operatiunii „Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile”, Schema „Sprijin financiar de pana la 1.075.000 lei pentru intreprinderi mici si mijlocii”.

Suma nerambursabila pe care o vor primi cele 179 de proiecte se ridica la 161,2 milioane de lei.

Linia de finantare face parte din Axa prioritara 1, DMI 1.1, POSCCE.

Peste o treime din proiectele depuse in 2011 pentru dezvoltarea satelor raman fara finantare

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a anuntat astazi ca, din cele peste 35.700 de cereri de finantare primite in perioada ianuarie-septembrie 2011 pentru masurile de investitii, a selectat 19.055 de cereri, in valoare de 591,82 milioane de euro. Alte 16.650 de cereri, in valoare de 1,6 miliarde de euro, sunt in afara sumelor disponibile.

In total, de la demararea programului si pana in prezent, au fost selectate spre finantare 47.697 de proiecte, in suma de 4,41 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o angajare de 46% a fondurilor disponibile prin PNDR, se arata intr-un comunicat al Agentiei.

In ceea ce priveste platile efectuate in acest an, evolutia a fost evidenta. Aproape un miliard de euro a ajuns la beneficiari, pe langa alte doua miliarde de euro platite anterior, gradul de absorbtie ajungand astfel la 30%.

„In acest an am platit catre beneficiarii PNDR aproape un miliard de euro. Cu aceasta suma, am absorbit pana in prezent peste 3 miliarde de euro, ceea ce inseamna aproximativ 30% din fondurile pe care le avem la dispozitie. Am incredere ca pana la sfarsitul acestui an si pana la finalizarea Programului vom cheltui fondurile pe care Uniunea ni le-a pus la dispozitie”, a declarat, intr-un comunicat, Mihai Gavril Vadan, directorul general al APDRP.

Afaceri la tara

Asa cum era de asteptat, Masura 312 – „Infiintarea si dezvoltarea microintreprinderilor” a fost una din cele mai solicitate si in acest an. Au fost depuse 2.553 de cereri de finantare, iar APDRP a selectat pentru contractare, pana in acest moment, 975 de proiecte de mici afaceri in valoare de 107,42 milioane de euro. Peste 560 de proiecte au fost deja finalizate si isi desfasoara activitatea pentru care au primit finantare.

Si „Modernizarea exploatatiilor agricole” (Masura 121) e printre cele mai dorite - aproape si-a epuizat fondurile alocate pentru intreaga perioada 2007-2013. In cursul acestui an, pentru aceasta masura, APDRP a primit 571 de cereri, dintre care au fost contractate 174, in valoare de 93,95 milioane de euro. Procesul de contractare este in plina desfasurare. Deja finalizate - peste 970 de proiecte, in valoare de 207,47 milioane de euro, cele mai multe (264) fiind in Regiunea 3 Sud Muntenia.

Ferme si fermieri

In ceea ce priveste Masura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”, anul 2011 marcheaza o cotitura importanta - au fost depuse 4.083 de proiecte, in valoare de 83,63 de milioane de euro, aproape dublu fata de tot anul 2010. Pana in prezent, au fost semnate contracte de finantare cu 2.565 de tineri fermieri. In total, sunt 5600 de contracte incheiate, in valoare de 115 milioane de euro, iar platile se ridica la aproape 72 milioane de euro.

Pe Masura 141 – „Incurajarea fermelor agricole de semi-subzistenta” APDRP a contractat in cursul acestui an 15.796 proiecte, restul pana la cele 26.942 de solicitari, in valoare de 202,06 milioane de euro, fiind inca in etapa de evaluare.

Proiectele pentru turismul rural merg foarte greu

La capitolul turism rural, lucrurile nu stau asa de bine. Pentru Masura 313 - „Incurajarea activitatilor turistice” au fost depuse 297 de proiecte in valoare de 45,27 de milioane de euro. Multe proiecte deja contractate in anii trecuti sunt in stadii inca incipiente sau nu au demarat deloc din cauza posibilitatilor reduse de obtinere a cofinantarilor necesare. Astfel, platile pe M 313 se ridica la doar 14 milioane de euro, din suma totala contractata de 159 milioane de euro (prin cele 931 de proiecte semnate).

Romania si Bulgaria, primele in topul fraudelor cu bani europeni

Cazurile de nereguli referitoare la fondurile de prederare anuntate in 2010 au provenit, in peste 80% din cazuri, din Romania si Bulgaria, se arata in cel mai recent raport al Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).

Documentul noteaza ca neregulile nu sunt distribuite uniform intre statele membre, care au perioade de eligibilitate diferite si diferite perioade de implementare. In 2010, statele UE10 (cele 10 state membre care au aderat in 2004) au 15% din cazuri, Romania si Bulgaria peste 80%, iar Turcia si Croatia 4% din cazuri.

Nereguli de peste 1 milion de euro raportate in 2010

Totusi, exista o diferenta intre Romania si Bulgaria: vecinii de la sud de Dunare au facut progrese deoarece majoritatea cazurilor de nereguli sau suspiciuni de frauda cu fonduri de preaderare sunt depistate in primul rand de autoritatile nationale in timp ce in Romania situatia este contrara, neregulile fiind descoperite in urma controlului UE - caz in care fondurile respective se pierd.

Contributia din sume europene afectata de neregulile semnalate in 2010 - si care se refera la perioada de programare financiara 2000-2006 - a fost de 83.741.577 de euro. Pentru perioada de programare financiara in curs, deci 2007-2013, in 2010 au fost raportate doua nereguli implicand suma de 1.002.475 de euro.
In total, pe tot parcursul anului 2010, OLAF a primit 1.362 de raportari referitoare la fonduri de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA, Transition Facility (TF), CARDS si TPA - din partea statelor membre si a statelor candidate.

Potrivit OLAF, s-au inregistrat 424 de noi cazuri de nereguli detectate de autoritatile nationale, iar in alte peste 930 de cazuri a fost vorba despre raportari ulterioare referitoare la cazuri aduse la cunostinta institutiilor europene anterior.