Absorbtia fondurilor structurale a crescut cu doar 0,66% in septembrie. Beneficiarii sunt de vina, sustine noul minister

Absorbtia fondurilor structurale si de coeziune se plasa, la 30 septembrie 2011, din punctul de vedere al platilor facute de autoritatile de management catre beneficiari, la nivelul de 14,13% din alocarea UE 2007-2013, in crestere cu 0,66% fata de luna anterioara. Noul minister al fondurilor sustine ca una din problemele majore ale implementarii programelor operationale este reprezentata de ritmul lent in care se misca beneficiarii.  

In septembrie au fost virate catre beneficiari 498 milioane de lei (aproximativ 118 milioane de euro), astfel ca platile totale au ajuns la 12,18 miliarde de lei. Sumele transferate includ prefinantari si rambursari (din fonduri comunitare si de la bugetul de stat). In luna august nivelul platilor a fost chiar mai scazut, de aproape 347 mil. lei (aproximativ 82 mil. euro),  potrivit datelor publicate de ACIS.

Pe de alta parte, absorbtia externa, respectiv fondurile primite de Romania de la Comisia Europeana (platile efective), se situau, la aceeasi data, 30 septembrie 2011, la 3,69% din alocarea Uniunii Europene pentru 2007-2013, se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Europene (MAEur).

Conducerea Ministerului Afacerilor Europene

Astfel, componenta de plati intermediare rambursate de catre Comisie insumeaza 716 milioane de euro, ceea ce reprezinta 3,69% din alocarea UE.

MAEur: Beneficiarii sunt de vina

„Diferenta dintre cele doua tipuri de rate de absorbtie reflecta, de fapt, una din problemele majore ale implementarii programelor operationale legate de ritmul lent in care beneficiarii contractelor de finantare demareaza, deruleaza contractele subsecvente si solicita rambursarea cheltuielilor efectuate”, se precizeaza in comunicatul MAEur.

Cu alte cuvinte, vina pentru absorbtia rusinos de scazuta este, din nou, atribuita beneficiarilor. Cine sunt acesti beneficiari? Sunt firme mici, firme mari, ONG-uri, universitati, autoritati locale, spitale etc.

Autoritatile de management, care schimba regulile in timpul jocului si dau peste cap sute de proiecte si de cash flow-uri, care incalca frecvent prevederile din contracte privind termenele de achitare a prefinantarilor, a cererilor de rambursare primite, a rambursarii TVA-ului – unde este cazul – sunt de neatins. Atat ele ca si institutii, cat si functionarii acestora. Nici vorba de inlocuirea sefilor de AM-uri sub conducerea carora s-a desfasurat activitatea haotica de pana acum. A spus-o chiar Leonard Orban.

Si atunci? Care mai este rostul infiintarii a inca unui minister? Alt rost decat cel de a-i „linisti”, pentru moment, pe oficialii bruxelles-ezi?

“Semnalele pe care le primim din partea Comisiei Europene, prin intermediul comisarilor europeni, sunt foarte clare si totodata ingrijoratoare: situatia din Romania este dezastruoasa si, DA, daca lucrurile raman asa cum sunt acum, vom pierde banii care ne mai raman de cheltuit. Din pacate, atat timp cat acest guvern lipsit de orice urma de responsabilitate fata de proprii cetateni, ramane in functie, cu sau fara ministerul-marioneta condus de Orban, riscul de a pierde acesti bani este iminent”, declara in urma cu o luna Ramona Manescu, europarlamentar liberal cu o ampla activitate in domeniul fondurilor structurale. Va reusi oare Orban sa schimbe ceva?

In 4 ani am atras 716 milioane de euro. Orban vrea 3,1 miliarde in 15 luni

„Tinta de absorbtie propusa pentru 31 decembrie 2012 este de cel putin 20% din alocarea de fonduri structurale şi coeziune, fata de 3,7% la momentul infiintarii MAEur (tinta se refera la nivelul rambursarilor de la Comisia Europeana, fara a include avansurile primite pe fiecare program). In termeni absoluti, aceasta inseamna plati intermediare suplimentare de cca. 3,1 mld. euro fata de situatia la 30 septembrie 2011. O alta tinta se refera la contractarea a cel putin 90% din alocarea UE 2007-2013 pana la 31 decembrie 2012”. Acesta este „juramantul lui Hippocrate” facut de noul ministru Orban.

Totodata, MAEur va fi responsabil pentru definitivarea pozitiei nationale in cadrul procesului de negocieri privind viitorul cadru multianual financiar al UE (2014-2020) si va urmari obtinerea unui cuantum cel putin identic cu sumele alocate Romaniei in actuala perioada de programare, se mai precizeaza in documentul care contine prioritatile MAEur. Ceea ce va fi posibil doar daca intr-adevar noua structura isi va indeplini „juramantul” cel putin ambitios.