Minune! Se reiau platile pe POSDRU

27 septembrie 2012
Sursa: fonduri-structurale.ro

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale Mariana Campeanu a confirmat oficial reluarea rambursarii cheltuielilor pe POSDRU, aceasta mentionand ca este vorba de aproximativ 1400 de cereri depuse si care au fost deja verificate conform criteriilor Instructiunii 61.

Rambursarile se vor realiza incepand cu saptamana viitoare, din fonduri de la bugetul national, urmand ca banii sa fie ulterior recuperati de la Comisia Europeana. In prezent, Ministerul Muncii are la dispozitie circa 390 de milioane de lei pentru rambursarea cheltuielilor efectuate pe proiectele implementate in cadrul POSDRU.

Conform declaratiilor ministrului Campeanu, pana la sfarsitul anului 2012 vor fi decontate toate cererile de rambursare depuse de beneficiari, in ordinea inregistrarii lor, pe masura ce acestea vor fi verificate conform metodologiei aprobate de Comisie.

“Va fi capabil AM POSDRU sa verifice si valideze cereri de rambursare intr-un ritm alert?”

“Este bine daca Guvernul Romaniei incepe sa inteleaga si sa isi asume responsabilitatea pentru functionarea proiectelor POSDRU. Banii despre care vorbea ieri doamna ministru Campeanu sunt insuficienti daca nu vor fi urmati de alte plati, pe masura ce restul cererilor de rambursare din sistem vor fi validate. Or, la acest capitol noi avem o ingrijorare foarte mare. Va fi capabil AM POSDRU sa verifice si valideze cereri de rambursare intr-un ritm alert? Tineti cont ca avem situatii in continuare incredibile la OI POSDRU (MECTS) unde intarzierile in verificarea cererilor depuse de beneficiari au depasit chiar si un an de zile”, a declarat pentru fonduri-structurale.ro Flavia Preda, reprezentant al Coalitiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale.

MCSI a lansat o finantare de 168 milioane de lei pentru comerţul electronic

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale anunţă  lansarea în data de 5 ianuarie 2012 a apelului de proiecte pentru operaţiunea Operaţiunea 3.3.2 „Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic  şi a altor soluţii on-line pentru afaceri” din cadrul Domeniului Major de Intervenţie 3 „Susţinerea e-economiei”, Axa III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”.

Bugetul total alocat acestui apel de proiecte este de 168 milioane lei. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordate este de 2.300.000 lei, iar cea minimă de 45.000 lei.

Obiectivele specifice ale acestei operaţiuni sunt:
- dezvoltarea comerţului electronic şi încurajarea intrării IMM-urilor pe piaţa serviciilor şi vânzărilor on-line;
- extinderea utilizării aplicaţiilor de instruire on-line;
- optimizarea afacerilor companiilor utilizând mijloace specifice TIC.

Beneficiarii eligibili pentru această operaţiune sunt IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare.

Înregistrarea propunerii de proiect se va realiza on-line, în mod continuu, începând cu 5 ianuarie 2012 ora 9,00 şi se va  încheia în 29 iunie 2012 ora 14,00. Înregistrarea on-line se va realiza la adresa de Internet: www.fonduri.mcsi.ro. În termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea on-line, solicitanţii trebuie să depună dosarul complet la sediul MCSI cu respectarea tuturor detaliilor cuprinse în Ghidul solicitantului pentru această operaţiune.

Proiectele de dezvoltare rurala, finantate cu 95%

Parlamentul European a aprobat in aceasta saptamana un proiect prin care Uniunea Europeana va putea sa finanteze pana la 95% din costul proiectelor pentru dezvoltare rurala din Grecia, Irlanda, Portugalia, Romani si Letonia.

Derogarea va fi aplicata temporar pana la finalul anului 2013.

Noile reguli se vor aplica numai pana la sfarsitul lui 2013 si vor fi limitate la perioada in care un stat membru este eligibil pentru asistenta financiara prin intermediul mecanismului privind balanta de plati, pentru cazurile Romaniei, Letoniei si Ungariei, sau prin intermediul Mecanismului european de stabilizare financiara, daca vorbim despre Grecia, Irlanda si Portugalia.

Tinta Ministerului Dezvoltarii de a folosi 15% din banii alocati regiunii Bucuresti-Ilfov pana la finele lui 2011, ratata cu o treime. Pentru 2012 se tinteste o dublare!

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), institutie care gestioneaza implementarea Programului Operational Regional (POR), isi fixase pentru finele anului 2011 o tinta de 15% privind absorbtia fondurilor destinate regiunii Bucuresti-Ilfov, insa va rata cu o treime, se va ajunge doar pana la 10%, potrivit Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti - Ilfov (ADRBI). Ratand tinta pe anul curent, pentru anul viitor ambitia autoritatilor se incordeaza: se vrea un procent de cel putin 20%, chiar 25% daca se poate.

Suma totala orientativa disponibila pentru proiectele din regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2007-2013 este de 358 milioane de euro.

Cerere exista, in total, au fost depuse 796 de proiecte, insumand 828,3 milioane de euro (3,6 miliarde lei), fiind depasit de peste doua ori bugetul alocat. Cu toate acestea, au ajuns la faza de semnare a contractelor doar 188 de proiecte, in valoare de aproximativ 185 milioane de euro (807 milioane de lei). In faza de finalizare - numai 19!

Pe baza faptului ca incepand cu luna septembrie au fost semnate mai multe contracte decat pana atunci (pana la sfarsitul lunii septembrie fusesera semnate 122 de contracte de finantare, iar din septembrie pana in prezent s-au mai semnat 66), ADRBI estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2012 rata de absorbtie se va dubla, cel putin. Va fi cuprinsa intre 20% si 25%.

Mult succes(uri)!

Vezi aici secretele retetei poloneze de atras fonduri UE

Reteta de succes a Poloniei in ceea ce priveste absorbtia celor 87,3 miliarde de euro din fonduri structurale si de coeziune se bazeaza pe strategie si planificare, legislatie clara, descentralizare si coordonare. 

Sursa: Fin.ro 22 Septembrie 2011

Waldemar Slugocki, subsecretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale din Polonia, a vorbit, ieri, intr-o conferinta de presa desfasurata la Bucuresti, despre organizarea institutionala si despre masurile aplicate in tara sa pentru atragerea finantarilor comunitare.

Pentru perioada 2007-2013 Polonia are la dispozitie 87,3 miliarde de euro, dar aceasta nu este prima intalnire a tarii cu banii comunitari.

Primii pasi nu au fost usori nici la ei

Experienta poloneza a inceput in anul 2004, cand, la 1 mai, Polonia a intrat in Uniunea Europeana (UE). 

„Insa ne-am insela daca am crede ca abia atunci a inceput Polonia sa se pregateasca pentru politica de coeziune. Evenimentul foarte important a avut loc in 1997, cand prim-ministrul de atunci a numit un imputernicit pentru reforma administrativa a statului polonez. Acesta a inceput sa lucreze atat in ceea ce priveste numarul de judete, cat si competentele acestora. Modificarea a constat in faptul ca nou-infiintatele organisme locale au fost independente, descentralizate. Astfel, la 5 iunie 1998, Parlamentul Poloniei a aprobat legea privind distributia pe trei nivele a administratiei locale, de la comune, raioane pana la judete, aceasta intrand in vigoare la 1 ianuarie 1999”, a inceput Slugocki. 

Pe atunci, Polonia folosea instrumentele de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA. Pana la aderarea din 2004, polonezii au pregatit o anumita arhitectura a programelor operationale. Dar nu a mers totul struna din prima. Structura era unificata, chiar daca erau 16 judete. Acele domenii pe care judetele puteau sa cheltuiasca bani erau unificate. Domenii concrete, identice. Pentru unii a functionat, insa pentru altii acest „costum” a fost prea mare sau prea stramt. 

In primul exercitiu financiar Polonia dispunea de 12,8 mld. euro. 2,9 mld. au mers catre acest program regional de dezvoltare.

Algoritmul impartirii fondurilor intre regiuni

Apoi, pentru perioada 2007-2013, la initiativa administratiilor locale, guvernul a gandit o alta aranjare. A dat anumite sume de bani fiecarei regiuni, lasandu-le sa decida fiecare cum ii foloseste si in ce activitati ii investeste la nivel local.

Desigur ca au aparut multe controverse furtunoase intre regiuni in ceea ce priveste distributia fondurilor, dar in cateva saptamani s-au rezolvat, isi aminteste secretarul de stat. „Am creat un algoritm de alocare a fondurilor - 80% in functie de numarul de locuitori, 10% in functie de PIB din regiune si 10% in functie de nivelul somajului (daca era mai mare decat media). Asa s-au creat asa-zisele portofele regionale”, a aratat Slugocki.

In aceasta perspectiva, care are o alocare de 87,3 miliarde de euro, aproape 16 mld. euro (20%) merg catre programele regionale, iar administratorii acestor programe sunt judetele. Totusi, Ministerul Dezvoltarii Regionale coordoneaza transferul acestor fonduri, intrucat trebuie sa garanteze o anumita complementaritate intre programele orizontale, de la nivel national, si cele regionale.

La nivel national sunt patru programe: Infrastructura si mediu, Economie inovativa, Capital uman si Dezvoltarea Poloniei de Est. La nivel regional sunt 16 programe complementare. 

Succes, da. Dar nu se culca pe-o ureche

„S-ar parea ca Polonia si-a elaborat deja un program foarte bun, insa nu e asa. Urmatoarea perspectiva este foarte importanta si vrem sa mergem cu un pas inainte, vrem sa dam un rol si mai important regiunilor, sa descentralizam programul finantat din Fondul Social European si sa il facem si pe acesta la nivel regional. De asemenea, vrem sa sporim si sumele pe care le dam programelor regionale”, a spus oficialul cu ambitie.

In luna iunie a anului trecut, guvernul a aprobat deja „Strategia nationala de dezvoltare regionala”, document care pune bazele in ceea ce priveste felul in care se va proceda in Polonia in urmatoarea perioada 2014-2020.

Autor: Arabela Boboc

Marile provocari ale discutiilor privind bugetul UE 2014-2020

Discutiile despre viitorul buget al Uniunii Europene in perioada 2014-2020 au inceput deja, intr-o perioada de criza economica si financiara prelungita, in care statele si guvernele au probleme in a gestiona resursele. 

Sursa: Fin.ro 25 Septembrie 2011

De aici, foarte multe discutii pe marginea noului program financiar. Comisia si Parlamentul European sunt de o parte a mesei, in timp ce Consiliul, cu alte cuvinte guvernele statelor membre, de cealalta parte, incearca sa impuna din nou metoda interguvernamentala, situatie ce se va pastra si in ceea ce priveste discutiile noului cadru financiar. 

In timp ce statele membre doresc inghetarea bugetului UE la nivelul actualei perioade de programare, deputatii europeni sunt de parere ca inghetarea la nivelul din 2013 nu este o optiune viabila.

O crestere de cel putin 5% peste nivelul din 2013 - cum reiese din propunerea deputatilor - ar insemna ca bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul national brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013. 

Ca structura, 94% din buget

Orban: Trebuie sa cheltuim 6,7 miliarde de euro din fonduri UE pana in 2013. Platile in prezent: doar 716 mil. €

Sursa: Fin.ro 19 Septembrie 2011

Rata reala de absorbtie a fondurilor europene este de 3,7%, iar in anii urmatori, respectiv 2012 si 2013, Romania va trebui sa cheltuiasca 1,9 miliarde de euro, respectiv, 6,7 miliarde de euro, a declarat astazi Leonard Orban, in cadrul audierilor in comisiile parlamentare. 

,,Anul 2013 va insemna un maxim de cheltuire a fondurilor comunitare, cu o cifra de 6,7 miliarde de euro. Pana acum Romania a cheltuit 716 milioane de euro", a spus Orban.

Orban a primit, astazi, avizul favorabil al comisiilor parlamentare de administratie si afaceri europene pentru functia de ministru al Afacerilor Europene.

Majoritatea voturilor au fost „pentru”, insa reprezentantii USL au absentat de la audieri. S-a inregistrat si o abtinere, din partea deputatului Mircea Giurgiu, fost PDL, in prezent fara apartenenta la un grup parlamentar.

Le-a ajuns! Beneficiarii fondurilor UE pentru resurse umane ies in strada

Sursa: Fin.ro 13 Septembrie 2011

„Daca sunteti la fel de suparati ca noi din cauza nesfarsitelor probleme cu care se confrunta beneficiarii de proiecte POSDRU, daca v-ati saturat si voi sa asteptati cu lunile plata rambursarilor, daca amenintarile de tipul <<semneaza in trei zile sau ti se reziliaza contractul>> v-au revoltat si pe voi, daca statutul vostru de <<parte in contract>> a fost o gluma pentru pentru autoritatile carora le place stilul <<unilateral>>, daca n-aveti nicio legatura cu POSDRU sau FSE, dar nu vi se pare normal ca statul sa isi bata joc de noi, veniti cu noi la protest!”. 

Asa suna unul dintre e-mailurile care circula zilele acestea in cercurile de beneficiari ai fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane. Pentru multi dintre ei, este pentru a doua oara in acest an cand autoritatile intervin cu modificari in contractele de finantare.

Este vorba despre modificarea unilaterala a contractelor de finantare

Confuzie la nivel inalt in ceea ce priveste reducerea prefinantarii la 10%

Ministerul Muncii, in subordinea caruia se afla Autoritatea de Management a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umare (AMPOSDRU), a emis zilele trecute un ordin potrivit caruia prevederile incluse in Ordinul Ministerului Finantelor nr. 2359 din 26 iulie 2011, referitoare la taierea prefinantarii la 10% si la rezilierea contractelor dupa patru luni in caz de netrimitere a cererii de rambursare, se vor aplica tuturor contractelor de finantare  (strategice si de grant) aflate in implementare. 

Sursa: Fin.ro 2 Septembrie 2011

La scurt timp dupa publicarea in Monitorul Oficial a Ordinului ministrului Finantelor 2359, seful ACIS Catalin Vatafu a declarat, in cadrul unui seminar pe tema absorbtiei fondurilor europene, desfasurat pe 30 iulie, ca atat masura privind reducerea prefinantarii de la 30% la 10%, cat si cea privind rezilierea contractelor in contul carora nu se depun cereri de rambursare in patru luni de la primirea avansului se aplica doar contractelor semnate ince­pand de la data mentionata.

„Aceasta prevedere va fi aplicabila tuturor contractelor ce urmeaza a fi semnate. Proiectele aflate deja in evaluare vor  trebui ajustate din punctul de vedere al cash flow-ului si al calendarului de plati. Contractele deja semnate nu se schimba”, a declarat Vatafu. Intrebat la acel moment, de „Fin.ro”, de ce nu se aplica ma­suri coercitive doar beneficiarilor care au primit prefi­nan­tari si nu au depus ulterior si cereri de rambursare, Catalin Vatafu a spus ca a fost o discutie care urmarea ca bene­ficiarii sa returneze banii nefolositi, insa s-a pus o problema de ordin juridic. „Daca in cazul de fata se vor purta discutii cu beneficiarii despre schim­barea previziunilor in ceea ce priveste platile, in celalalt scenariu ar fi trebuit sa vorbim despre schimbarea contractului, ceea ce nu se poate face din punct de vedere juridic. Formula actuala le da posibilitatea Autoritatilor de Mana­gement sa intre intr-un dialog direct cu beneficiarii”, a spus Vatafu. 

Insa din noul ordin al Ministerului Muncii reiese ca vor fi modificate contracte deja semnate, ceea ce contravine celor spuse de seful ACIS, care arata la acel moment ca nu au putut fi luate in calcul modificari ale contractelor deja semnate.

De bine

Partea „buna” este ca, prin urmare, vor putea fi aplicate corectii si celor care intr-adevar nu au trimis cereri de rambursare catre AM dupa ce si-au incasat sumele consistente de 30% din valoarea totala a proiectelor.

De rau

Partea mai putin buna

S-au trimis la Finante cereri de decontare pentru doar 3,6% din 3,47 mld.€ alocate resurselor umane

In total, Autoritatea de Certificare si Plata a primit declaratii de cheltuieli pentru 127 mil. euro.  Pentru aproape 54% din aceasta suma actele au fost trimise in ultimele trei luni

 

Sursa: Fin.ro 22 August 2011

Autoritatea de Management pen­tru Dezvoltarea Resurselor Uma­ne (AMPOSDRU) a anuntat, pe 18 august, ca a transmis catre Au­toritatea de Certificare si Pla­ta (ACP), din cadrul Ministerului Finan­telor, 29 de declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 535 mil. lei (aproximativ 127 mil. euro).

Dintre acestea, noua declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 288 mil. lei, reprezentand aproape 54% din total, au fost transmise la ACP in ultimele trei luni, a precizat AMPOSDRU. In total, in urma declaratiilor de cheltuieli trans­mise pentru programul de resurse uma­ne si ulterior autorizate, Comisia Europeana a transferat in conturile ACP peste 67 mil. euro. Ceea ce inseamna ca restul pana la 127 mil. euro (de 60 mil. euro) se afla intr-una din procedurile de veri­fi­care/autorizare.

In ceea ce priveste platile efectuate de AM catre beneficiari, in primele sapte luni ale acestui an au fost efectuate rambursari din bugetul UE in valoare de 499,5 mil. lei (echivalentul a 118,6 mil. euro), repre­zen­tand peste 75% din totalul rambursarilor efectuate de AMPOSDRU in ultimele 18 luni. In numai trei luni (mai, iunie si iulie 2011), AM a platit 330,6 mil. lei (78,5 mil. euro), reprezentand aproximativ 47% din valoarea cumulativa a tuturor rambur­sa­ri­lor efectuate pana in prezent de AMPOSDRU din contributia revenind Fon­­dului Social European (FSE). De ase­me­nea, in primele sapte luni ale anului au fost virate si prefinantari