vineri, 2 decembrie 2011

Marile provocari ale discutiilor privind bugetul UE 2014-2020


Discutiile despre viitorul buget al Uniunii Europene in perioada 2014-2020 au inceput deja, intr-o perioada de criza economica si financiara prelungita, in care statele si guvernele au probleme in a gestiona resursele. 

Sursa: Fin.ro 25 Septembrie 2011
De aici, foarte multe discutii pe marginea noului program financiar. Comisia si Parlamentul European sunt de o parte a mesei, in timp ce Consiliul, cu alte cuvinte guvernele statelor membre, de cealalta parte, incearca sa impuna din nou metoda interguvernamentala, situatie ce se va pastra si in ceea ce priveste discutiile noului cadru financiar. 

In timp ce statele membre doresc inghetarea bugetului UE la nivelul actualei perioade de programare, deputatii europeni sunt de parere ca inghetarea la nivelul din 2013 nu este o optiune viabila.
O crestere de cel putin 5% peste nivelul din 2013 - cum reiese din propunerea deputatilor - ar insemna ca bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul national brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013. 

Ca structura, 94% din buget
sunt alocate pentru investitii si doar 6% merg pentru administratie. Cele mai mari cresteri de fonduri sunt pentru masurile care genereaza dezvoltarea economiei si cresterea numarului de locuri de munca in cele 27 de state membre.

Europenii apreciaza ca performanta economiei europene ar putea fi imbunatatita prin educatie si pregatire profesionala (48%), reducerea datoriei publice (34%), infiintarea unei afaceri (34%) si investitii in cercetare si inovare (20%), potrivit datelor unui eurobarometru. Raspunsurile acestea se regasesc, aproape in totalitate, in noua propunere de buget, bazata pe Strategia UE 2020. 

Plati pe hectar de pana la 250 de euro

Politica Agricola Comuna (PAC) este foarte aproape de consens, PE si CE sunt aproape pe aceeasi linie. 

„Se incearca convergenta platilor directe cu o formula de care eu personal nu sunt multumit: sa creasca cu 30% diferenta intre actualul cuantum al platii directe si media europeana. Cred ca totusi 50% ar fi mai potrivit, oricum in noua propunere Romania castiga foarte mult financiar. Probabil ca pana la sfarsitul perioadei (2020 - n.r.) se va ajunge la 250 de euro pe hectar pentru Romania”, a declarat, intr-o conferinta pe tema noului buget, Marian-Jean Marinescu, vicepresedinte al grupului Partidul Popular European (PPE) si responsabil pentru grupul de lucru „Buget si politici structurale”.
Pe 12 octombrie probabil vom afla primele decizii privind cifrele.

37% din bugetul UE - catre Politica de Coeziune

In ceea ce priveste Politica de Coeziune, care tinteste reducerea disparitatilor dintre regiuni, sunt foarte multe voci care sustin diminuarea fondurilor alocate acesteia pe motiv ca nu mai este nevoie de actiuni in acest sens.
Dezbaterea pentru categoriile intermediare a fost aprinsa, dar pana la urma este o solutie care salveaza aceasta politica. Si contractele intre CE si statele membre vor inlesni utilizarea acestor bani. Alocarea pentru coeziune este de aproximativ 37% din bugetul total al UE.

Liviu Voinea, senior lector la SNSPA, a precizat, in cadrul aceluiasi eveniment, ca, de exemplu, regiunea Bucuresti-Ilfov va avea la dispozitie foarte putini bani in urmatorul exercitiu bugetar pentru ca nu va mai fi nici macar regiune intermediara. In prezent, veniturile pe cap de locuitor in zona reprezinta 92% din media UE.

Romania primeste, in perioada 2007-2013, 7% din totalul banilor pentru Politica de Coeziune (aproximativ 12% din PIB), mai putin decat Ungaria, de exemplu, care are o alocare de 21% din PIB-ul sau, a mai spus Voinea. 

Problema flexibilitatii

Exista state membre care doresc sa primeasca la sfarsitul anului banii care nu au fost utilizati, insa noua propunere este de a se utiliza banii in anul urmator. Lipsa flexibilitatii bugetelor anuale, care pot fi cu greu adaptate, in eventualitatea aparitiei unor cheltuieli noi sau neasteptate, este o problema a actualului exercitiu financiar. Membrii PE isi doresc, astfel, sa creeze o marja „globala” care sa fie atribuita diferitelor rubrici in functie de nevoile estimate ale acestora. 

Marile provocari

Cele mai mari provocari sunt legate de resursele proprii ale bugetului. In acest moment, 85% din bugetul UE se bazeaza pe contributia statelor membre, dar propunerea vizeaza includerea unor noi surse de venituri.
Taxa pe tranzactii financiare si un nou sistem de TVA sunt deja incluse in propuneri, iar discutiile vor fi aprinse. Unele state membre vor ca banii sa intre direct in bugetele lor nationale. Acordul in privinta resurselor proprii ar diminua si cererea la sfarsitul anului a banilor necheltuiti, sustin unele voci.

Marimea bugetului - subiectul cel mai discutat

In mod evident, cel mai discutat subiect este cel legat de marimea bugetului. In acest moment, propunerea PE este de 1,1% din produsul national brut, ceea ce inseamna o crestere cu 5% a valorii totale fata de actualul exercitiu financiar. 

Propunerea CE este la fel, doar ca exista extrabuget, unde sunt incluse toate fondurile de interventie in caz de dezastre, de ajutor in diverse zone. Statele cer includerea acelui capitol extrabugetar in buget si mentinerea bugetului la nivelul actual, ceea ce ar presupune o diminuare importanta.

Autor: Arabela Boboc

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu