Guvernul ia pentru prima data in serios riscul de a pierde fonduri europene

Executivul a oprit trimiterea facturilor la Bruxelles si verifica toate contractele UE cu achizitii publice 

Sursa: Fin.ro 25 Iulie 2011

Guvernul a sistat trimiterea fac­turilor catre decontare la Bru­xelles de teama ca Romania ar putea pierde bani daca Exe­cu­tivul european gaseste nereguli. Autoritatile de management in colaborare cu alte institutii ale statului vor efectua verificari ale tuturor contractelor de achizitii publice, astfel incat deficientele sa fie detectate de autoritatile romane, caz in care nu pierdem fonduri. Desigur, cu conditia ca neregulile sa fie remediate sau pedepsite. 

Efervescenta creata de autoritati in ultimele saptamani in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene este pe de-o parte neasteptata, pe de alta parte mult-asteptata. Cei care s-au incumetat sa intre in acest domeniu s-au con­frun­tat inca de la inceput cu diverse difi­cul­tati pe toate planurile implicate in acce­sarea acestor bani, insa guvernul nu a fost niciodata pana acum, in cei trei ani si jumatate de la demararea progra­me­lor operationale, atat de „implicat” in mod practic. Posibilitatea pierderii unei importante parti din cei 19,2 miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune pare sa fie pentru prima data luata cu adevarat in serios. La fel de important este si riscul de a pierde bani si in perioa­da 2014-2020. Principalul eveni­ment care a declansat acest val de implicare a autoritatilor, in urma caruia au fost comandate rapid cateva masuri concrete si au fost anuntate alte cateva, este sista­rea platilor pe Axa 2 a POR. 

Daca masu­rile se vor pune in aplicare intr-adevar si da­ca vor avea efecte pozitive ramane insa de vazut. Efica­citatea uneia dintre dispozitii, impusa de presedintele Tra­ian Basescu, ar putea fi pusa insa sub sem­nul intrebarii. Acesta a cerut guver­nu­lui, pe 20 iulie, sa nu mai trimita fac­turi la Bruxelles pentru decontare, ceea ce inseamna practic opri­rea platilor pe toate proiectele aflate in derulare. Ulte­rior, premierul Emil Boc a venit cu pre­ci­zarea ca proiectele merg mai departe, urmand sa fie finan­tate temporar doar de la bugetul de stat, iar sumele vor fi re­cu­perate ulterior du­pa trimiterea fac­tu­rilor catre Executivul european.

Doar ca avand in vedere lun­gul istoric al in­tar­zierilor platilor, san­se­le ca in noile con­di­tii lucrurile sa se de­ruleze mai bine sunt scazute. Se pune intrebarea daca fara de­con­tari de la Uniunea Europeana va avea guvernul fonduri sa acopere cere­ri­le de rambur­sare depuse de beneficiari.  

Pentru moment suntem ultimii din Uniunea Europeana in ceea ce priveste absorbtia cu rambursari efective catre beneficiari de numai 3% din suma totala alocata pentru perioada 2007-2014. Daca se iau in considerare si prefinantarile pla­tite gradul de accesare era de 13,17% (aproximativ 2,6 mld. euro, din care 60% prefinantari) la jumatatea anului 2011.

Istoricul recent al evenimentelor

21 iunie. Pe 21 iunie a devenit publi­ca

Contracte de achizitii suspecte, cu bani europeni. Plati de 880 de milioane de euro, sistate de CE

Executivul european solicita Ministerului Dezvoltarii sa verifice contractarea tuturor lucrarilor pe Axa Prioritara 2. Pana la primirea unui raspuns concret, fondurile sunt blocate 

 Sursa: Fin.ro 22 iunie 2011

Comisia Europeana (CE) a intre­rupt platile pentru Axa Prioritata 2 - Imbu­natatirea infrastructurii regio­nale si locale de transport din Progra­mul Operational Re­gional (POR), cu o alocare totala de 877 de milioane de euro, din cauza deficientelor consta­ta­te in urma unui audit efectuat in Ro­mania in perioada 28 martie-1 aprilie 2011. 

In cadrul misiunii au fost veri­ficate proiecte in valoare totala de aproxi­ma­tiv 80 de milioane de euro, cofinantate in cadrul Axei 2, respectiv reabilitarea DJ 701 limita jud. Dam­bovita - Gratia - Poeni - Silistea - Scurtu Mare - Slavesti - Ciolanesti - Zam­breas­ca - Dobrotesti, be­ne­ficiar CJ Teleor­man, reabilitare DJ 506 Cervenia - Vi­tanesti - Babaita, be­ne­ficiar CJ Tele­or­man, mo­dernizare si­s­tem rutier pe DJ 101B, DN 1 Snagov - Gruiu, bene­ficiar CJ Ilfov, si moder­ni­zarea infra­structurii de acces la zonele turistice cu potential demons­trat ale judetului Buzau, beneficiar Par­teneriat CJ Bu­zau - Comuna Mereni.

Toate contractele, verificate

Executivul european a cerut Mi­nis­­terului Dezvoltarii Regionale si Turis­mului (MDRT), care gestioneaza fon­durile alocate prin POR, sa verifice toate contractele de lucrari incheiate cu beneficiarii Axei 2, respectiv 124 de contracte de lucrari adju­decate. 

Dupa aceasta etapa de verificare,

Politica de coeziune: erorile de plata au scazut de la 54% la 36%

Interpretarea gresita a regulilor privind absorbtia fondurilor comunitare si fraudele sunt principalele observatii facute de CEC 

Sursa: Fin.ro 15 Noiembrie 2010 

Numarul erorilor constatate in cazul platilor ajutoarelor acor­date regiunilor UE in 2009 s-a re­dus fata de anii anteriori, po­trivit raportului anual al Curtii Europene de Conturi (CEC), care a dat aviz favo­ra­bil conturilor UE. Pe de alta parte, valoa­rea fondurilor retrase din proiectele in cazul carora au fost constatate erori sau recuperate de la autoritatile nationale de resort in 2009 se ridica la 3,3 miliarde de euro, fata de 2,9 mld. euro in 2008.

Pentru politica de coeziune, Uniunea Europeana (UE) a alocat, in 2009, 35,5 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o treime din totalul bugetului, din care 8,9 miliarde pentru politica de ocupare a fortei de munca si afaceri sociale, iar 26,7 miliarde pentru politica regionala. 

Ca si in anii anteriori, un numar mare de plati catre proiecte de coeziune au fost afectate de erori, atat neintentionate - ca ur­­mare a faptului ca autoritatile locale au­ avut dificultati in a intelege si a inter­pre­­ta regulile complexe privind absorb­tia fondurilor comunitare -, cat si in­­­ten­tionate (fraude). Comisia subli­nia­za insa ca numarul erorilor a scazut in ultimii trei ani, de la 54%  in 2007 la 36% dintre proiectele verificate in 2009.

Curtea estimeaza ca in 2009  cel putin 3% din cheltuielile certificate nu ar fi trebuit returnate, comparativ cu 11%  in 2008, ceea ce reflecta o imbunatatire sem­nificativa.  Cel putin 30% din ero­rile constatate ar fi putut si ar fi trebuit sa fie detectate si corectate de autoritatile din statele membre inainte de a fi tri­mise catre Comisie.

In ceea ce priveste na­tura greselilor, cea mai mare pondere re­vine celor legate de eligibilitate - inclu­de­rea unor cheltuieli neeligibile in cere­rile de rambursare sau nerespectarea normelor privind achizitiile publice. Fondurile de Coeziune se adreseaza statelor membre cu un produs national brut (PNB) pe cap de locuitor sub 90% din media comu­ni­tara, pentru a-si reduce diferentele din­tre nivelurile de dezvol­ta­re economica si sociala si a-si stabiliza eco­nomiile.  

Res­pon­sabilitatea recupe­ra­rii sumelor pla­tite necorespunzator re­vine statelor mem­bre. Romania are alo­cate, pentru perioada 2007-2013, 6,552 mld. euro pentru indeplinirea obiec­tivelor politicii de coeziune.

118,4 miliarde de euro in 2009

Potrivit regulilor Curtii, ponderea erorilor trebuie sa fie sub 3% pentru ca bugetul sa fie considerat corect cheltuit.  Insa platile de la buget continua sa fie afectate in mod semnificativ de eroare, cu exceptia a doua domenii de cheltuieli - Afaceri economice si finan­ciare si Cheltuieli administrative -, unde rata de eroare a fost sub 2% din plati.

Totalul cheltuielilor facute de UE anul trecut se ridica la 118,4 mld. lei si au fost impartite astfel: politica de Agri­cul­tura si resurse naturale - 56,3 mld. euro, Cercetare, energie si transport  - 7,9 mld.  euro, Ajutor extern, dezvoltare si extindere - 6,6 mld. euro, si Educatie si cetatenie - 2,15 mld. euro, pentru acestea rata de eroare cea mai probabila esti­ma­ta de Curte fiind intre 2% si 5% din platile efectuate, in timp ce pentru politica de coeziune, cu 23 mld. euro cheltuieli cer­ti­ficate rambursate, rata de eroare este mai mare de 5%. In ceea ce priveste aju­toarele pentru agri­cultura, situatia a ramas stabila in ultimii ani, nivelul de eroare osciland in jurul pragului de 2%. 

Exemplu de cheltuieli neeligibile

Curtea Europeana de Conturi a observat utilizarea ilegala a criteriilor de atribuire in cazul a 10 proiecte din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) pentru cons­truc­tia de drumuri. Ofertantii care au avut un pret egal sau mai mic decat media nu au fost luati in considerare, in sensul ca avan­ta­jul competitiv al celor care ofera cele mai mici preturi a fost eliminat. Acest lucru a fost detectat prin controalele interne din ca­drul programului si au fost facute corectii astfel incat impactul financiar al acestei pro­ceduri ilegale sa fie compensat inainte ca platile sa fi fost declarate Comisiei. Cu toate acestea, noua din cele 10 contracte au fost acordate celor care nu au prezentat ofer­ta cu cea mai buna combinatie de calitate/pret.

Autor: Arabela Boboc

Romania si Bulgaria, fruntase la categoria frauda cu fonduri de preaderare: 81% din cazuri in 2009

Sursa: Fin.ro 15 Iulie 2010

In Romania si Bulgaria au avut loc 81% din totalul cazurilor de frauda cu fonduri de preaderare din 2009, acoperind o proportie de 93% din totalul sumei fraudate, se arata in raportul anual al Comisiei Europene cu privire la protectia intereselor financiare ale UE si combaterea fraudei. Totusi, tendinta de crestere a cazurilor de nereguli se inregistreaza numai in cazul Bulgariei, aceasta fiind de 134%, se noteaza in document.

In total, in 2009, autoritatile nationale din 14 state membre au raportat 706 cazuri de nereguli cu fonduri de preaderare, in valoare de 117 milioane de euro.

Finantari de 550.000 € ratate din cauza evaluarii discretionare a proiectelor

Functionarii din ministere nu respecta legea 

Sursa: Fin.ro 14 Iulie 2010 

Doua proiecte care ar fi putut primi finantari europene ne­ram­bur­sa­bile de aproape 2,4 mi­lioa­ne de lei (peste 550.000 de eu­ro) au fost respinse din motive discriminatorii, intr-un caz, si din cauza nerespectarii procedurii legale de catre autoritati, in cel de-al doilea caz. O organizatie neguvernamentala si o firma au irosit resurse financiare importante, timp si energie din cauza obstacolelor impuse de autoritati.

Primul caz este cel al Asociatiei Spor­tive „Rugby Club Ariesul Cluj“, care a de­pus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura proiectul „Baza spor­tiva SPARTA“ pe Masura 3.2.2 „Renova­rea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale“, din cadrul Progra­mului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), la licitatia de proiecte M322-01/09. 

Proiectul, in valoare totala de 2.604.033 de lei, din care valoarea ajuto­rului nerambursabil solicitat este de 2.059.375 de lei, a fost demarat dupa ce in prealabil firma de consultanta Hygia Consult, din Turda, a solicitat Ministe­rului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), in data de 12.01.2009, o clari­ficare privind eligibilitatea solicitantului si a proiectului intrucat a considerat neclar Ghidul de finantare. Cum enu­me­rarea actiunilor/activitatilor eligibile nu era una exhaustiva, ci doar exempli­ficativa, a fost asteptat raspunsul autori­tatilor. 

Acesta a venit doua zile mai tar­ziu, fiind favorabil: „Atat beneficiarul, cat si activitatea propusa in proiect sunt eligibile“ – asa cum era de asteptat avand in vedere ca este vorba despre o organi­zatie neguvernamentala (ONG), cate­go­rie enumerata printre potentialii benefi­ciari ai masurii, si ca activitatea propusa in proiect urma sa se desfasoare in mediul rural. La pregatirea proiectului s-a lucrat aproximativ cinci luni, iar co­sturile pentru obtinerea de avize, acor­duri si intocmirea documentelor anexate cererii de finantare s-au ridicat la 15.000 de euro.

MAPDR: Proiectul este eligibil... dar totusi este neeligibil

Dupa aproximativ 10 luni de eva­luare, timp in care a fost parcursa in­trea­ga procedura, s-a raspuns si la solicitarile de informatii suplimentare in termen si s-a facut si vizita pe teren, MADR a trimis o notificare de respingere a proiectului in care se arata sumar ca acesta este neeligibil (dupa evaluarea si selectia de catre Comitetul de Selectie a Raportului de Selectie din data de 14 mai 2010), desi eligibilitatea solicitantului si a proiectu­lui este a doua etapa in procesul de selec­tie. „Motivatia respingerii este profund incorecta, deoarece solicitantul este un ONG, o categorie eligibila de beneficiari, fapt confirmat si prin prima adresa primita de la MADR, iar proiectul era prevazut sa fie realizat in spatiul rural“, a declarat pentru „Financiarul“ Ciprian Morcan, managerul proiectului si, tot­odata, manager general Hygia Consult. 

Problema discriminarii pentru cate­goria de beneficiari reprezentata de ONG-uri, prin punctajul oferit in cadrul Ghidului solicitantului, a fost prezentata inclusiv comisarului european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, de alti solici­tanti de finantare pe Masura 3.2.2. In acest caz, principiul egalitatii de sanse intre categoriile de potentiali beneficiari nu exista, prin imposibilitatea punctarii la mai mult de jumatate dintre criterii a ONG-urilor, spun consultantii. In pre­zent, mai multi semnatari au inaintat un memoriu Autoritatii de Management (MADR), in a carei competenta ar intra solutionarea acestei probleme, asa cum reiese din raspunsul venit din partea comisarului european.

Organismul Intermediar (OI) pentru IMM-uri a incalcat procedura privind solicitarea clarificarilor

Cel de al doilea caz este acela al proiectului „Dezvoltarea si modernizarea capacitatii de productie la TAF&CO INVEST SRL“, depus in data de 9.06.2009 in cadrul apelului de proiecte „Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile, A2 - Sprijin financiar de pana la 1.075.000 de lei pentru intreprinderi mici si mijlocii, din Programul Operational Sectorial Cre­sterea Com­petiti­vi­tatii Economice.

Proiec­tul in valoare totala de 623.856 de lei (ajutorul nerambursabil solicitat este de 312.280 de lei) a fost respins, la 1 oc­tom­brie 2009, de Organi­smul Intermediar (OI) pentru IMM-uri, din cadrul Mi­nisterului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, insa fara respectarea procedurii, respectiv fara solicitarea de clarificari care, in acest caz, erau obligatorii anterior pronuntarii privind declararea eligibilitatii sau neeli­gi­bilitatii. 

Asta intrucat respingerea nu avea ca motivatie niciunul dintre criteriile de transmi­tere care ar fi condus la respingere automata a proiectului (inducerea grava in eroare a OI sau a comisiilor de evaluare si selectie, prin fur­nizarea de informatii incorecte cu privire la conditiile de eligibilitate sau omiterea furnizarii acestora, incercarea de a obtine informatii confidentiale sau de a influenta co­mi­siile de evaluare si selectie sau OI).

 „In urma acestei respingeri am depus contestatie si pentru a ne asigura ca va ajunge in termen si pentru a avea conformitatea continutului am optat pentru a o transmite printr-un executor ju­de­catoresc. In ciuda ace­stui fapt, Organismul Inter­mediar pentru IMM-uri a sustinut ca nu a primit contestatia si la in­sis­tente ulterioare ne-a primit contestatia pe fax, de aceasta data fara a mai tine cont de procedura, dar au facut acest lucru doar pentru a ne da din nou un raspuns negativ, fara a tine cont de argumetele noastre din contestatie, desi fundamentate si pertinente, si cu depasirea termenului in care trebuia sa primim raspuns la contestatie. Am depus contestatia in 22.10.09 si am primit raspuns in 3.12.2009, desi termenul de ra­spuns era de maximum 10 zile calendaristice“, spune Ciprian Morcan, managerul pro­iectului. 

Cinci obstacole majore in calea accesarii fondurilor nerambursabile

•  lipsa transparentei in procesul de evaluare si selectie a proiectelor care ar trebui sa convinga de existenta unui cadru just si competitiv in acest proces, la finele caruia sa primeasca finantare cele mai bune si fezabile proiecte;

• lipsa consecventei si a raspunderii persoanelor implicate in procesul de evaluare si selectie si respectul pentru munca si resursele implicate atat din partea solicitantilor, cat si a firmei de consultanta;

• deficiente in elaborarea Ghidului solicitantului pentru Masura 3.2.2, intrucat nu se acorda egalitate de sanse intre categoriile aflate pe lista beneficiarilor eligibili din cauza punctarii discriminatorii a unei intregi categorii (un proiect oricat de bun, daca avea ca solicitant un ONG, nu putea sa obtina decat maximum 45 din cele 100 de puncte);

• nerespectarea procedurii chiar si atunci cand aceasta este clara si refuzul de a lua unele masuri corective, atunci cand se solicita acest lucru si sunt aduse dovezi in acest sens;

•   hartuiala birocratica dovedita prin insistenta cu care se analizeaza forma documentelor depuse, si nu continutul;

Consecinte -  pierderile financiare mari atat pentru solicitanti, cat si pentru consultant, cu riscul blocarii activitatii si ajungerii in pragul falimentului, imposibilitatea intocmirii oricarei previziuni datorita nerespectarii termenelor, intr-o perioada oricum instabila economic, si  descurajarea potentialilor beneficiari.

Se reiau plati de 8 mil. € pentru resurse umane

Sursa: Fin.ro 30 Iunie 2010

In urma misiunii de audit desfa­su­rate recent asupra Programului Ope­ra­tional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Comisia Europeana a decis reluarea platilor de peste 8 milioane de euro, pe care le suspendase, temporar, dupa auditul efectuat in luna decembrie 2009. 

Dupa control, conducerea Minis­te­rului Muncii a decis schimbarea din functie a directoarei Autoritatii de Mana­ge­ment (AM), Cristina Iova, postul acesteia fiind preluat de Cristina Zevedei, pe 1 martie. Misiunea externa de sapta­ma­na trecuta a avut ca scop analizarea modului in care institutia a eliminat deficientele constatate la auditul anterior al autoritatilor europene.

Delegatia CE din decembrie a cons­ta­tat ca organizarea interna era frag­men­tata, neclara si ineficienta, iar masurile luate intre timp de AM au vizat definirea, atribuirea si separarea clara a functiilor, simplificarea structurii interne, prin reducerea numarului de compartimente, eliminarea diviziunii intre verificarea tehnica si verificarea financiara a proiec­telor si com­ple­ta­rea schemei de personal a AMPOSDRU. 

Totodata, SMIS (Sistemul Unic pentru Ma­na­gementul In­for­matiei), pus in aplicare de ca­tre Ministerul de Finante pentru toate fondurile structurale, s-a dovedit neope­ra­tional la ni­ve­lul finantarilor prin Fondul Social Euro­pean, astfel ca au fost identificate si puse in aplicare modalitati de introducere simplificata a datelor in sistem. 

O alta observatie a CE a vizat existenta unei rate foarte mari de respingere a cererilor la nivelul proiectelor ges­tio­nate de catre Organismul Intermediar din cadrul Ministerului Educatiei, din cauza indrumarilor neclare date be­ne­ficiarilor.

Autor: Arabela Boboc

Romania si Bulgaria, primele in topul fraudelor cu bani europeni

Cazurile de nereguli referitoare la fondurile de prederare anuntate in 2010 au provenit, in peste 80% din cazuri, din Romania si Bulgaria, se arata in cel mai recent raport al Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).

Documentul noteaza ca neregulile nu sunt distribuite uniform intre statele membre, care au perioade de eligibilitate diferite si diferite perioade de implementare. In 2010, statele UE10 (cele 10 state membre care au aderat in 2004) au 15% din cazuri, Romania si Bulgaria peste 80%, iar Turcia si Croatia 4% din cazuri.

Nereguli de peste 1 milion de euro raportate in 2010

Totusi, exista o diferenta intre Romania si Bulgaria: vecinii de la sud de Dunare au facut progrese deoarece majoritatea cazurilor de nereguli sau suspiciuni de frauda cu fonduri de preaderare sunt depistate in primul rand de autoritatile nationale in timp ce in Romania situatia este contrara, neregulile fiind descoperite in urma controlului UE - caz in care fondurile respective se pierd.

Contributia din sume europene afectata de neregulile semnalate in 2010 - si care se refera la perioada de programare financiara 2000-2006 - a fost de 83.741.577 de euro. Pentru perioada de programare financiara in curs, deci 2007-2013, in 2010 au fost raportate doua nereguli implicand suma de 1.002.475 de euro.
In total, pe tot parcursul anului 2010, OLAF a primit 1.362 de raportari referitoare la fonduri de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA, Transition Facility (TF), CARDS si TPA - din partea statelor membre si a statelor candidate.

Potrivit OLAF, s-au inregistrat 424 de noi cazuri de nereguli detectate de autoritatile nationale, iar in alte peste 930 de cazuri a fost vorba despre raportari ulterioare referitoare la cazuri aduse la cunostinta institutiilor europene anterior.