MCSI a lansat o finantare de 168 milioane de lei pentru comerţul electronic

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale anunţă  lansarea în data de 5 ianuarie 2012 a apelului de proiecte pentru operaţiunea Operaţiunea 3.3.2 „Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic  şi a altor soluţii on-line pentru afaceri” din cadrul Domeniului Major de Intervenţie 3 „Susţinerea e-economiei”, Axa III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”.

Bugetul total alocat acestui apel de proiecte este de 168 milioane lei. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordate este de 2.300.000 lei, iar cea minimă de 45.000 lei.

Obiectivele specifice ale acestei operaţiuni sunt:
- dezvoltarea comerţului electronic şi încurajarea intrării IMM-urilor pe piaţa serviciilor şi vânzărilor on-line;
- extinderea utilizării aplicaţiilor de instruire on-line;
- optimizarea afacerilor companiilor utilizând mijloace specifice TIC.

Beneficiarii eligibili pentru această operaţiune sunt IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare.

Înregistrarea propunerii de proiect se va realiza on-line, în mod continuu, începând cu 5 ianuarie 2012 ora 9,00 şi se va  încheia în 29 iunie 2012 ora 14,00. Înregistrarea on-line se va realiza la adresa de Internet: www.fonduri.mcsi.ro. În termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea on-line, solicitanţii trebuie să depună dosarul complet la sediul MCSI cu respectarea tuturor detaliilor cuprinse în Ghidul solicitantului pentru această operaţiune.

Marile provocari ale discutiilor privind bugetul UE 2014-2020

Discutiile despre viitorul buget al Uniunii Europene in perioada 2014-2020 au inceput deja, intr-o perioada de criza economica si financiara prelungita, in care statele si guvernele au probleme in a gestiona resursele. 

Sursa: Fin.ro 25 Septembrie 2011

De aici, foarte multe discutii pe marginea noului program financiar. Comisia si Parlamentul European sunt de o parte a mesei, in timp ce Consiliul, cu alte cuvinte guvernele statelor membre, de cealalta parte, incearca sa impuna din nou metoda interguvernamentala, situatie ce se va pastra si in ceea ce priveste discutiile noului cadru financiar. 

In timp ce statele membre doresc inghetarea bugetului UE la nivelul actualei perioade de programare, deputatii europeni sunt de parere ca inghetarea la nivelul din 2013 nu este o optiune viabila.

O crestere de cel putin 5% peste nivelul din 2013 - cum reiese din propunerea deputatilor - ar insemna ca bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul national brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013. 

Ca structura, 94% din buget

Orban: Trebuie sa cheltuim 6,7 miliarde de euro din fonduri UE pana in 2013. Platile in prezent: doar 716 mil. €

Sursa: Fin.ro 19 Septembrie 2011

Rata reala de absorbtie a fondurilor europene este de 3,7%, iar in anii urmatori, respectiv 2012 si 2013, Romania va trebui sa cheltuiasca 1,9 miliarde de euro, respectiv, 6,7 miliarde de euro, a declarat astazi Leonard Orban, in cadrul audierilor in comisiile parlamentare. 

,,Anul 2013 va insemna un maxim de cheltuire a fondurilor comunitare, cu o cifra de 6,7 miliarde de euro. Pana acum Romania a cheltuit 716 milioane de euro", a spus Orban.

Orban a primit, astazi, avizul favorabil al comisiilor parlamentare de administratie si afaceri europene pentru functia de ministru al Afacerilor Europene.

Majoritatea voturilor au fost „pentru”, insa reprezentantii USL au absentat de la audieri. S-a inregistrat si o abtinere, din partea deputatului Mircea Giurgiu, fost PDL, in prezent fara apartenenta la un grup parlamentar.

Le-a ajuns! Beneficiarii fondurilor UE pentru resurse umane ies in strada

Sursa: Fin.ro 13 Septembrie 2011

„Daca sunteti la fel de suparati ca noi din cauza nesfarsitelor probleme cu care se confrunta beneficiarii de proiecte POSDRU, daca v-ati saturat si voi sa asteptati cu lunile plata rambursarilor, daca amenintarile de tipul <<semneaza in trei zile sau ti se reziliaza contractul>> v-au revoltat si pe voi, daca statutul vostru de <<parte in contract>> a fost o gluma pentru pentru autoritatile carora le place stilul <<unilateral>>, daca n-aveti nicio legatura cu POSDRU sau FSE, dar nu vi se pare normal ca statul sa isi bata joc de noi, veniti cu noi la protest!”. 

Asa suna unul dintre e-mailurile care circula zilele acestea in cercurile de beneficiari ai fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane. Pentru multi dintre ei, este pentru a doua oara in acest an cand autoritatile intervin cu modificari in contractele de finantare.

Este vorba despre modificarea unilaterala a contractelor de finantare

S-au trimis la Finante cereri de decontare pentru doar 3,6% din 3,47 mld.€ alocate resurselor umane

In total, Autoritatea de Certificare si Plata a primit declaratii de cheltuieli pentru 127 mil. euro.  Pentru aproape 54% din aceasta suma actele au fost trimise in ultimele trei luni

 

Sursa: Fin.ro 22 August 2011

Autoritatea de Management pen­tru Dezvoltarea Resurselor Uma­ne (AMPOSDRU) a anuntat, pe 18 august, ca a transmis catre Au­toritatea de Certificare si Pla­ta (ACP), din cadrul Ministerului Finan­telor, 29 de declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 535 mil. lei (aproximativ 127 mil. euro).

Dintre acestea, noua declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 288 mil. lei, reprezentand aproape 54% din total, au fost transmise la ACP in ultimele trei luni, a precizat AMPOSDRU. In total, in urma declaratiilor de cheltuieli trans­mise pentru programul de resurse uma­ne si ulterior autorizate, Comisia Europeana a transferat in conturile ACP peste 67 mil. euro. Ceea ce inseamna ca restul pana la 127 mil. euro (de 60 mil. euro) se afla intr-una din procedurile de veri­fi­care/autorizare.

In ceea ce priveste platile efectuate de AM catre beneficiari, in primele sapte luni ale acestui an au fost efectuate rambursari din bugetul UE in valoare de 499,5 mil. lei (echivalentul a 118,6 mil. euro), repre­zen­tand peste 75% din totalul rambursarilor efectuate de AMPOSDRU in ultimele 18 luni. In numai trei luni (mai, iunie si iulie 2011), AM a platit 330,6 mil. lei (78,5 mil. euro), reprezentand aproximativ 47% din valoarea cumulativa a tuturor rambur­sa­ri­lor efectuate pana in prezent de AMPOSDRU din contributia revenind Fon­­dului Social European (FSE). De ase­me­nea, in primele sapte luni ale anului au fost virate si prefinantari

Bruxelles-ul ne impinge sa accesam fondurile UE - cofinantarea statului, redusa la 5%

Romania ar putea salva astfel peste 700 mil. euro de la buget, cu conditia sa-si atraga banii europeni. CE a propus reducerea contributiei nationale la fondurile europene de la 15% la 5% pentru alte cinci state 

Sursa: Fin.ro  2 August 2011

Executivul de la Bruxelles s-a saturat sa astepte masuri luate la nivel national pentru cresterea absorbtiei banilor europeni. Presedintele CE José Manuel Barroso si comisarul pentru Afaceri regio­nale Johannes Hahn, care supra­vegheaza fondurile structurale si de coeziune, au intocmit un plan de masuri menite sa impulsioneze redresarea unora dintre economiile europene care se confrunta cu cele mai mari dificultati. Sase tari vor putea sa-si diminueze contributia la proiectele pe care le cofinanteaza in prezent impreuna cu Uniunea Euro­peana, de la 15% la doar 5%, fie ca este vorba de fondurile de coeziune, pescuit sau dezvoltare ru­rala. Comisia pune la dispozitia Greciei, Irlandei, Portugaliei, Romaniei, Letoniei si Ungariei o cofinan­tare UE supli­mentara, astfel incat acestea vor putea sa-si diminueze contributia. „In acest mod, programele care nu au fost inca executate din lipsa de fonduri nationale vor putea sa fie lansate si sa injec­teze bani in economie”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene (CE). In plus, oficialii europeni spera ca im­pactul sa fie mult mai mare, prin deblocarea de fonduri de zeci de miliarde de euro, la care cele sase state au dreptul, dar pe care nu au reusit sa le acceseze.

Suntem „oaia neagra” a Uniunii Europene, cu absorbtie de 3%

De exemplu, Romania, care are la dispozitie aproape 20 mld. euro din fon­duri structurale si de coeziune in peri­oada 2007-2013, a reusit sa atinga, dupa trei ani si jumatate, un grad de absorbtie de doar 3%, ceea ce ne plaseaza pe ulti­mul loc in UE. Astfel, din cei 2,6 miliarde de euro platiti catre beneficiari pana la finalul primului semestru al anului curent, doar 40% sunt rambursari efec­tive (cele care conteaza in calculele ofi­cia­lilor europeni).

Si cotidianul britanic „Financial Times” da drept exemplu negativ Romania

Doar 40% din platile catre beneficiari sunt rambursari efective

Seful Cabinetului le-a reprosat ministrilor ca nu si-au respectat angajamentele privind volumul fondurilor europene atrase si i-a chemat la raport 

Sursa: Fin.ro 11 Iulie 2011

Desi este „prioritate zero” a Guvernului Romaniei de peste un an, absorbtia fondurilor europene ramane extrem de scazuta. Potrivit datelor de la finalul lunii iunie, platile catre beneficiari, efectuate pe programele operationale, totalizau 2,6 miliarde de euro, din care 2,54 miliarde de euro fonduri de la UE. Prefinantarile reprezinta insa 60% din totalul platilor catre beneficiari, ceea ce inseamna ca rambursarile efective insu­meaza doar 1 miliard de euro. 

Situatia dezastruoasa in ceea ce priveste absorbtia fondurilor structurale si de coeziune este bine cunoscuta atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene, de unde vin numeroase semnale de ingrijorare, mai ales ca avem deja o intreaga axa prioritara, a Pro­gra­mului Operational Regional, blocata. Daca nu se vor aplica in scurt timp masuri concrete care sa impul­sioneze cresterea nivelului platilor si derularea mai rapida si corecta a implementarii proiectelor,

Politica de coeziune, finantata cu 376 de miliarde de euro in perioada 2014-2020

Regiunile europene inca se confrunta cu disparitati majore in domeniul economic, social si al mediului 

Sursa: Fin.ro 4 Iulie 2011

Comisia Europeana a prezentat propunerea privind bugetul UE pentru 2014-2020, alocarea totala insumand 1,025 miliarde de euro. Potrivit propunerii Comisiei, sumele importante alocate coeziunii economice, sociale si teritoriale (376 de miliarde de euro pentru intreaga perioada, in crestere fata de alocarea 2007-2013 de 347 miliarde de euro, respectiv 35,7% din bugetul UE) vor avea o legatura mai stransa cu obiectivele strategiei Europa 2020. 

Statele si Parlamentul European  vor trebui sa ajunga la un acord in ceea ce pri­veste sumele si viitoarele prioritati poli­tice, maine urmand sa aiba loc dezba­teri in plenul PE. Pozitia Parlamentului in pri­vinta bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, asa cum reiese pana in prezent din patru rezolutii nonle­gisla­tive, adoptate pe 23 iunie, apara arhitec­tura actuala a fondurilor structurale si sustine alocarea unor sume substantiale pentru acestea. 

Politica de coeziune joaca un rol esential in vederea realizarii obiec­tivelor UE 2020, in special in domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale, in toate zonele geografice, consti­tuind cea mai mare sursa comunitara de investitii din economia reala. Regiunile euro­pene inca se mai confrunta cu dispa­ritati frapante in domeniul economic, social si al mediului,

Realocari de 700 mil. € in cadrul PNDR, din care peste 200 mil. € pentru ferme si microintreprinderi

Platile catre beneficiarii fondurilor pentru dezvoltare rurala se ridica la 2,119 miliarde de euro, reprezentand un grad de absorbtie de aproape 22%.  Pana la finalul anului, autoritatile estimeaza ca vor vira inca 1,2 miliarde de euro 

Sursa: Fin.ro 27 Iunie 2011

Comitetul de Monitorizare VI al Pro­gramului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) a decis sa realoce fonduri de aproximativ 700 milioane de euro in cadrul programului, din acestea cate 100 milioane de euro urmand sa mearga catre masurile de sustinere a fer­mierilor, pentru modernizarea exploatatiilor agricole, si infiintarea micro­in­tre­­prinderilor nonagricole in mediul rural. De asemenea, noile proiecte pentru infiintarea de firme la sate si cele privind activitatile turistice vor beneficia de sprijin nerambursabil de 90% din valoarea totala a investitiei, fata de numai 70% in prezent, odata ce Comisia Europeana isi va da acordul.  

Pana la data de 24 iunie, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a efectuat, prin PNDR, plati catre beneficiari de 2,119 miliarde de euro, prin intermediul a 36.000 de cereri de plata verificate si 5.600 de verificari rea­lizate pe teren pentru autorizare de plati. Gradul de absorbtie a urcat astfel la aproape 22%.  Din totalul sumei, 948 de milioane de euro reprezinta plati pe suprafata pentru masurile delegate catre APIA.

Bani din economii si rezilieri de contracte

In ceea ce priveste investitiile, Ma­sura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole este pe primul loc la plati, intrucat multe proiecte sunt simple, de achizitii si se deruleaza relativ usor. Alocarea financiara este de 913,4 mili­oa­ne de euro. Din 6.117 cereri de finantare depuse au ramas contractate 1.728 de proiecte, cu o valoare nerambursabila de 654,3 milioane de euro (71,6% din alocare). S-au efectuat plati in valoare de 264 de milioane de euro pentru un nu­mar total de 1.232 de proiecte. Au fost deja finalizate

Absorbtia pe fonduri europene a urcat la 12,4%. Guvernul vrea 20%-25%

Sursa: Fin.ro 16 Iunie 2011

La finalul lunii mai 2011, gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a urcat la 12,4%, de la 11,74% la sfarsitul lunii anterioare, ca urmare a reali­zarii unor plati catre beneficiari, reprezentand prefinan­tari si rambursari, de aproximativ 506,5 milioane de lei (124 milioane de eu­ro). Astfel, platile tota­le efectuate insu­­mea­za 10,23 miliarde de lei (2,5 mld. euro), fata de 7,4 miliarde de lei la 31 decembrie 2010, cand gradul de absorb­tie era de

Fondurile de mediu - angajare de 67%, plati efective de numai 9%

Au fost semnate contracte pentru finantari nerambursabile de 14,84 mld. lei, in timp ce nivelul absorbtiei se plaseaza la 1,74 mld. lei, din care 1,32 mld. lei sunt prefinantari 

Sursa: Fin.ro 6 iunie 2011

Cu o alocare totala de 5,6 mi­liarde de euro, Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operationale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Absorbtia efec­tiva a fondurilor de la Uniunea Europeana se ridica insa la numai 9%.

Multe dintre problemele de mediu ale Romaniei sunt cauzate, in mare parte, de industrializarea excesiva din perioada comunista, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si asupra sanatatii oamenilor. Efectele s-au regasit in calitatea apei, gestionarea slaba a deseurilor, poluarea aerului si a solului. Fondurile alocate Romaniei pentru mediu, in perioada 2007-2013, se ridica la aproximativ 4,5 miliarde de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si cel de Coeziune, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard de euro. 

Cu o alocare totala de 5,6 miliarde de euro, POS Mediu este astfel unul dintre cele mai importante programe opera­tionale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Cele sase axe prio­ritare  acopera sectoarele apa si apa uzata, managementul deseurilor, respec­tiv reabilitarea terenurilor poluate is­to­ric, termoficare, protectia naturii, pro­- tec­tia impotriva inundatiilor si redu­cerea eroziunii costiere.

Au fost semnate 42 de contracte de finantare majore

Pana la data de 27.05.2011 au fost apro­bate spre finantare din POS Mediu 208 proiecte. Pentru 195 au fost semnate contracte de finantare intre Ministerul Mediului si Padurilor si beneficiari, potrivit datelor

Bancile au devenit „filtre” pentru proiectele finantate cu bani europeni

Analiza institutiilor de credit le transforma in idei eligibile si bancabile 

Sursa: Fin.ro 30 Mai 2011

Bancile si-au creat departamente si pachete de produse specifice, au instruit personal si au initiat protocoale de colaborare cu celelalte parti implicate in absorbtia banilor de la Uniunea Euro­peana. Pachetele bancare create special pentru sustinerea accesarii fon­durilor europene includ produse precum scrisori de confort angajante, scrisori de confort sau de garantie bancara, credite-punte, imprumuturi de investitii pentru asi­gurarea cofinantarii, credite de capital de lucru pentru cheltuieli generale si chiar finantari, pentru cheltuielile de TVA din cadrul proiectelor. 

Cresterea nivelului de cooperare intre toate partile implicate in atragerea fondurilor europene, fie ca sunt structurale si de coeziune, fie ca vorbim de banii pentru agricultura, ar putea genera un avans semnificativ al platilor, pe fondul unei derulari mai fluide a proceselor de contractare si imple­mentare. 

O cooperare intre banci si firme de consultanta chiar de la contac­tul beneficiarului cu consultantul, respectiv inainte de realizarea proiec­tului, pune institutia de credit in pozitie de „filtru” pentru proiecte, astfel incat acestea sa fie eligibile si bancabile, a apreciat Leonard Cornoiu, directorul departamentului Programe Europene de la Banca Transilvania (BT), prezent la o conferinta pe teme de accesare a fondurilor europene. Un avantaj pentru toti cei implicati, dar mai ales pentru beneficiar, daca ne gandim ca poate scuti un aplicant de irosirea unor bani pentru scrierea unui proiect nefinan­tabil sau de un eventual esec pe parcursul implementarii din cauza lipsei posibilitatilor de cofinantare sau de sustinere a altor cheltuieli. De asemenea, o legatura stransa intre banci si autoritati de management, fonduri de garantare sau

CE a respins propunerea de realocare a 300 mil. € intre axele POSDRU

Sursa: Fin.ro 12 Mai 2011

Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Re­surselor Umane (POSDRU) a aprobat, pe 15 si 16 no­­iem­brie 2010, suplimentarea alocarii financiare pe axe­le prioritare 3 „Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor” si 5 „Promovarea masurilor active de ocu­pare”, cu 255,5 milioane de euro si, respectiv, 50 de mi­lioane de euro, aceste sume urmand sa fie retrase de pe axele 2 si 4. Fiind vorba despre o realocare intre axe, si nu doar intre domeniile majore de interventie ale unei axe, procedura implica acordul CE.

In luna martie, autoritatile de la Bruxelles au respins aceasta ce­rere de realocare transmisa de AMPOSDRU, intrucat jus­tificarea prezentata, bazata pe argumentul sumelor chelt­­uite versus sume alo­ca­te, nu a inclus si o analiza, o eva­luare a impactului pro­gramului. „Raspunsul este scurt si cat se poate de clar. Cei de la CE au con­siderat argumentele pen­tru transferul sumelor de la o axa la alta insuficiente, nu au fost suficient de serioase”, a de­clarat pentru „Fin.ro” Petru Dandea, vicep­resedinte Cartel Alfa, membru in Comitetul de Monito­rizare al POSDRU.

Dandea a participat, ieri, la o conferinta de presa organi­zata de Coalitia ONG-uri pentru Fonduri Structurale, BNS si Cartel Alfa. Acestia solicita premierului Emil Boc, in cali­tate de ministru interimar al Muncii, ca directorul autori­tatii de management al fon­durilor pentru resurse umane sa fie ales prin concurs, nu numit politic asa cum s-a in­tam­plat pana in prezent.

De asemenea, parte­nerii sociali cer ca aceasta masura sa se aplice tuturor posturilor de conducere din structura.

Autor: AB

Catalin Vatafu, seful ACIS: In 2012 si 2013 vom vedea ce fonduri UE se vor pierde

Seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale spune ca, daca nu vom reusi sa atingem tinta de 3 mld. euro plati interne pana la sfarsitul anului, cea mai mare presiune asupra Romaniei va fi peste doi ani

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a trecut in su­bordinea directa a prim-ministrului, ocazie cu care Catalin Vatafu, consilier personal al pre­mierului, a preluat coordonarea acesteia. Intr-un interviu acordat „Fin.ro”, secretarul de stat vorbeste despre rata extrem de scazuta a absorbtiei, masurile ce vor fi luate pentru accelerarea atragerii banilor alocati, dar si despre riscul de dezangajare automata a fondurilor in urmatorii ani daca situatia nu se imbunatateste. De ase­me­nea, Vatafu a precizat ca nu exista in pre­zent premise pentru stipularea unor tinte efective de absorbtie in viitorul acord preventiv cu FMI.

,,Fin.ro”: Ati preluat coordonarea ACIS de curand. Unul dintre scopu­rile declarate ale acestei schimbari este sporirea autoritatii asupra institutiilor care lucreaza cu fon­duri europene. Ce inseamna practic acest lucru? Aveti alte atributii fata de cele ale directorului ACIS?
Catalin Vatafu: Constituirea ACIS ca departament in subordinea prim-minis­trului vizeaza intarirea rolului autoritatii, al capacitatii ei si, de asemenea, al auto­ri­ta­tii acestei structuri in dialogul cu auto­ritatile de management (AM). Suntem intr-un moment in care gradul de ab­sor­btie este unul nu tocmai satisfacator, mo­tiv pentru care avem nevoie urgenta de o serie de masuri decisive pentru impul­sio­narea ritmului de absorbtie. Acestea tre­buie implementate cu o anumita fer­mitate, iar noul statut al ACIS ii confera o autoritate suplimentara asupra AM-urilor, care sunt cele care vor implementa fizic ma­surile. Nu e vorba despre atributii su­pli­mentare, este vorba doar despre o cres­tere a greutatii specifice autoritatii prin prisma coordonarii directe in fata prim-ministrului. Vom avea astfel posi­bi­li­tatea sa monitorizam mai strans ma­su­rile ce vor fi luate in perioada urmatoare si, im­pli­cit, sa manifestam acea fermitate de care este nevoie pentru a ne asigura ca masurile vor fi implementate potrivit angajamentelor asumate.

Veti putea impune si sanctiuni?
Autoritatea in sine nu isi propune apli­carea unor sanctiuni in relatia cu auto­ri­tatile de management. Nici nu exista o relatie stricta de subordonare intre ACIS si acestea. Insa scopul principal urmarit prin acest transfer al autoritatii este ca prim-ministrul sa beneficieze de o infor­matie veridica si in timp util referitoare la modul in care decurge procesul de ab­sorb­tie. Deciziile cu privire la diverse sanctiuni le ia deja prim-ministrul si aces­tea au, de obicei, o dimensiune politica.

Absorbtia pe fonduri structurale si de coeziune: 11,64%

In acest moment cat este rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune?
Potrivit ultimelor date disponibile, din 22 aprilie, au fost depuse 28.128 de pro­iec­te, in valoare de aproximativ 52,5 mld. euro. Din acestea au fost aprobate 7.343, in valoare de 17,8 mld. euro, iar 5.575 de proiecte aprobate s-au trans­for­mat in con­tracte de finantare, cu o valoare eligibila de 12,4 mld. euro. In ceea ce priveste pla­tile catre beneficiari, acestea se ridica la apro­ximativ 2,35 mld. euro, ceea ce repre­zin­ta 11,64% din alocarea 2007-2013. Tinta pe care ne-am propus-o pentru finalul anului 2011 este de 3 mld. euro, o valoare care are la baza tintele asumate individual de fiecare dintre autoritatile de mana­ge­ment si care reprezinta un grad de absorbtie de 25%.

Exista un plan de masuri pe care il discutati cu CE. Cand va fi acesta definitivat si cand va incepe implementarea sa?
In stransa colaborare cu AM-urile, pe de o parte, cat si cu expertii de la Comisia Europeana, pe parcursul ultimelor patru-cinci luni, ACIS a condus acest proces de elaborare a unui plan de masuri prio­ri­tare pentru consolidarea procesului de absorbtie, plan care la momentul acesta se afla in faza de definitivare, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus apro­ba­rii guvernului, iar ulterior sa fie transmis partenerilor de la Bruxelles. Deja exista o serie de masuri prevazute in plan si care se afla in implementare.

Puteti sa ne dati cateva exemple?
Planul e structurat pe sapte mari directii de actiune. Una dintre acestea vizeaza, spre exemplu, achizitiile publice. Pe acest palier exista mai multe masuri, una dintre acestea se refera la stan­dar­di­zarea documentatiilor de atribuire pentru licitatii. Incercam standardizarea lor pen­tru a usura munca autoritatilor locale care se confrunta cu o serie de dificultati in derularea procesului de achizitie publica.

In ce sens este deja in implementare?
In sensul in care la nivelul ANRMAP exista deja o serie de grupuri de lucru constituite pe cele trei domenii relevante din punctul nostru de vedere: transport, energie si mediu. In componenta gru­pu­rilor de lucru intra pe de o parte specialisti din partea ANRMAP, a AM-urilor care gestioneaza programele respective, repre­zen­tanti ai asociatiilor profesionale ale inginerilor, proiectantilor si, pe de alta parte, reprezentanti ai mediului de bu­siness - ai firmelor, companiilor care acti­veaza pe respectivele domenii de acti­vitate. Aceste grupuri functioneaza de o buna bucata de vreme urmand ca in trimestrul trei sa fie finalizate aceste docu­mentatii-tip, este un proces laborios si de durata si vizeaza nu doar actuala pers­pec­tiva financiara, ci si pe cea din 2014-2020. Mai sunt si alte masuri, precum cea care vizeaza scurtarea duratei anumitor etape din managementul ciclului de proiect. Ma refer aici la simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare in vederea efectuarii platilor catre bene­fi­ciari. Simplificand acest proces urmarim sa obtinem acea accelerare suplimentara de care avem nevoie.

Din 2,35 mld. euro plati catre beneficiari doar 760 mil. euro sunt rambursari 

Avand in vedere timpul care se va scurge pana cand va fi aplicat acest plan, in ce masura credeti ca veti reusi sa atingeti tinta privind absorbtia propusa pana la finalul anului?
Masurile acestea, asa cum au fost concepute si convenite cu partenerii in­terni si cu DG REGIO, vor produce efecte in mod gradual. O parte din aceste masuri isi vor face simtite efectele chiar din cea de-a doua jumatate a anului, altele vor avea efecte partiale in 2011, iar o a treia categorie de masuri vizeaza perspectiva medie si lunga pentru a atinge nivelul de 90% absorbtie la sfarsitul anului 2015.

Mai este mult de munca...
Este adevarat, la fel de adevarat este si ca pe parcursul ultimilor doi ani s-au facut eforturi constante de la nivel guverna­men­tal pentru imbunatatirea atragerii fondurilor europene care au produs efecte vizibile. De exemplu, stam foarte bine la cateva capitole. La momentul acesta sunt depuse proiecte a caror valoare depaseste de 2,5 ori intreaga alocare financiara. Stam de asemenea bine la ceea ce inseam­na aprobare, respectiv evaluarea si apro­ba­rea acestor proiecte. Stam  bine la con­tractare, avem contracte semnate in valoare de 50% din alocarea totala pe fon­duri structurale. Din nefericire, princi­pa­le­le probleme sunt in partea de im­ple­mentare efectiva. Aici se inregistreaza un decalaj, nedorit de altfel, de la valoarea contractelor de 12,4 miliarde de euro la nivelul platilor, care este de 2,35 mld. euro. Incercam prin acest plan de masuri sa reducem acest ecart stimuland in mod adecvat etapa de implementare fizica si financiara a proiectelor, care sa se traduca ulterior in plati catre beneficiari.

Din suma platita efectiv pana in prezent cat la suta reprezinta prefinantari si cat rambursari?
Raportul este cam doi la unu in fa­voarea prefinantarii. Din intreaga suma plati interne catre beneficiari rambur­sa­rile interne din fonduri UE reprezinta 760 de milioane de euro, restul reprezentand prefinantarile.

In mare parte sunt bani inca neverificati...
Da, este un fel de a spune. Sunt bani care se afla deja in buzunarele bene­fi­cia­rilor, in economia reala. Cheltuirea aces­tor bani nu a fost inca demonstrata prin facturi. La momentul acesta, AM-urile asteapta sa primeasca de la beneficiarii care implementeaza proiectele facturi prin care sa deconteze aceste prefinan­tari.

Dar sunt si multe cereri de rambursare deja depuse la care se asteapta platile.
Asta este o masura a carei importanta incercam sa o constientizam cu totii si pe care vrem sa o implementam cu prio­ritate - masura scurtarii duratei de pro­ce­sare a acestor cereri de rambursare in vederea efectuarii cu celeritate a platilor catre be­ne­ficiari. Sunt o serie de pro­ce­duri biro­cra­tice care intarzie procesarea cererilor de rambursare, exista si o sla­bi­ciune din punc­tul de vedere al capacitatii ad­mi­nis­trative a acestor AM-uri, ma refer la per­so­nal care nu face intotdeauna fata incarcaturii pe zona aceasta, insa suntem con­stienti de problema si incercam sa o solu­tionam cu prioritate in cursul anului 2011.

Care este situatia in prezent prin prisma regulilor n+2/n+3, potrivit carora alocarea anuala pe fiecare program trebuie cheltuita in urmatorii doi, respectiv trei ani? Ce riscuri sunt? Cati bani putem pierde pana la finalul anului 2011?
Aici as vrea sa va linistesc. Pentru 2011 nu exista pericolul real al dezangajarii automate a  niciunui euro din alocarea financiara a Romaniei. Insa in conditiile in care nu vom reusi sa atingem tintele propuse - cea de 3 mld. plati interne catre beneficiari pana la sfarsitul anului - aceasta presiune se va transfera catre 2012 si 2013. Punctul culminant, cea mai mare presiune asupra Romaniei din perspec­ti­va unor dezangajari automate pe fonduri, va fi in cursul lui 2013, intrucat atunci se vor suprapune cele doua reguli n+2 si n+3. Acestea doua se aplica pana la 2010 in­clusiv, ceea ce inseamna ca fondurile alo­cate inclusiv pentru 2010 trebuie cheltuite pana la finalul lui 2013. Incepand cu 2011, se schimba regula, se transforma in n+2, ceea ce inseamna ca de asemenea fon­du­rile alocate lui 2011 trebuie consumate pana la sfarsitul lui 2013. Speram ca odata cu implementarea acestui plan de masuri sa diminuam simtitor mergand pana la eliminarea oricarui risc de dezangajare automata.

„Nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene”

Care directie credeti ca ar fi mai potrivita: centralizarea sau descentralizarea?
La nivel european nu exista un sistem tip care sa garanteze succesul. Fiecare stat a avut o abordare diferita, inclusiv parti­cu­laritatile nationale au facut ca unul sau altul dintre state sa se indrepte catre un sistem mai centralizat, cu o singura autoritate sau catre unul descentralizat cu mai multe AM-uri. Pentru Romania, vreau sa se inteleaga foarte clar ca la momentul acesta, in pofida unor opinii exprimate de diversi politicieni si preluate de mass-media, nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene. Motivul este simplu - o remodelare a arhitecturii institutionale ar insemna reluarea procesului de acreditare a sistemului de catre CE. Ar insemna efectiv o blocare a functionarii acestor autoritati pe o perioada de mini­mum sase luni pana la un an. Nu avem voie sa pierdem timp atat de pretios pentru adoptarea unei masuri care nu ofera nicio garantie si nici nu face miracole.

Ce parere aveti despre propunerea de aducere a unor experti ai UE in autoritatile de management?
In dialogul cu CE partenerii de la Bruxelles si-au exprimat inclusiv dispo­ni­bilitatea de a ne furniza experti care ar putea reduce acel deficit de expertiza care exista din pacate la nivelul anumitor autoritati ale statului roman. Din punctul meu de vedere, nu am avea nicio obiectie fata de un asemenea demers. Avem un dialog regulat cu CE pe tema asta, este o masura la pachet cu acest plan de masuri prioritare.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, viitorul acord preventiv va include tinte privind atragerea fondurilor europene. Aveti mai multe informatii in acest sens?
Pana la acest moment nu am fost implicat in niciun fel in negocierile cu FMI. Odata cu asumarea noii calitati de coordonator al ACIS am fost deja con­tactat de reprezentantii Fondului Mone­tar International. Voi avea un dialog cu ei, dar, din cate stiu eu, nu exista in prezent premise pentru sti­pularea unor tinte efective de absorb­tie in acest acord preventiv.

Cariera

2011 - prezent secretar de stat – sef al Autoritatii de Coordonare a Instrumentelor Structurale

2009 - 2011 - consilier personal al primului-ministru, coordonatorul Departamentului de Relatii Externe, Guvernul Romaniei

2008 - 2009 - consilier Cabinetul europarlamentarului Theodor Stolojan

2007 - 2008 - director de proiect Forum Invest S.A

2004 - 2007 diplomat Ministerul Afacerilor Externe

2009 - diploma de studii postuniversitare in domeniul securitatii nationale

Colegiul National de Aparare

2005 - diploma de studii postuniversitare in domeniul afacerilor europene

Institutul European din Romania

1999 - 2003 diploma de licenta Facultatea de Relatii Internationale, Institutul de Relatii Internationale, Specializarea Diplomatie si studii regionale, Moscova, Federatia Rusa

1995 - 1999 diploma de licenta in economie Facultatea de Relatii Internationale, Academia de Studii Economice, Specializarea Tranzactii 

Internationale

 

Autor: Arabela Boboc

Esecul atragerii banilor europeni compromite bugetul pentru 2014-2020

Rata de absorbtie pe Fondul European de Dezvoltare Regionala si pe Fondul de Coeziune este cea mai scazuta din UE: 13,43%  din cele 15,53 miliarde de euro alocate. Parlamentul European trage un semnal de alarma: Riscati sa pierdeti si banii viitori! 

Sursa: Fin.ro 11 Aprilie 2011

Politica de coeziune este cea mai apropiata de cetateni, intrucat se con­cretizeaza in constructia si dezvoltarea de drumuri, spitale si diverse structuri sociale destinate populatiei si bene­ficiaza de o alocare substantiala. Rata de absorbtie a Romaniei pe Fondul Eu­ro­pean de Dezvoltare Regionala si pe Fondul de Coeziune este insa cea mai scazuta din UE, plasandu-se la finalul lunii martie la numai 13,43% din cele 15,53 de miliarde de euro alocate pentru perioada de programare 2007-2013. Daca nu se vor lua masuri practice pentru cresterea sumelor atrase, Romania nu numai ca isi va consolida locul de pe­riferie economica, dar risca sa piarda finantari importante in perioada 2014-2020.  

In cadrul conferintei „Politica de Coeziune a Uniunii Europene - Modele pentru dezvoltarea Romaniei”, organi­zata la sfarsitul saptamanii trecute de Senat si Parlamentul European (PE), au fost analizate si dezbatute situatia ab­sorbtiei, deficientele si provocarile sis­te­mului, precum si masuri de inter­ventie. Institutia internationala a fost repre­zen­tata de Grupurile Social-Democrat si ALDE si de Comisia Parlamentara pen­tru Dezvoltare Regionala (REGI), fiind invitati si oameni politici si experti nationali si internationali.

 „O tara care pana in martie 2011 a reusit sa atraga numai 12% din totalul fondurilor alocate (Romania - n.r.) nu poate pretinde in perioada urmatoare de pro­gramare acelasi nivel de finantari, pentru ca toti ceilalti, mai ales adversarii in politica de coeziune, vor spune «ori­cum voi nu vreti sa ii utilizati, ati dovedit-o, si prin urmare nu vedem de ce ar trebui sa vi-i dam»”, a spus euro­par­lamentarul Victor Bostinaru. Declaratia lui Bostinaru este intarita si de alti europarlamentari prezenti la dezbatere. Germanul Michael Theurer, membru al REGI, a precizat ca, in prezent, in cadrul PE se desfasoara un proces de dezbatere privind alocarea banilor in  perioadele de dezvoltare urmatoare. 

„Ne aflam la jumatatea perioadei de programare 2007-2012 si, in acelasi timp, in prima treime a perioadei de implementare. Prin urmare, in medie, rata de absorbtie ar trebui sa fie de cel putin 25%. Avem cateva state care au ramas in urma. In cazul fondului de coeziune, Estonia a ajuns deja la o rata de absorbtie de 44%. Statele membre la care ne uitam cu multa ingrijorare sunt Bulgaria, Roma­nia, Grecia si Portugalia”, a aratat oficia­lul german. "Daca pana la sfarsitul anului 2011 noi nu reusim sa implementam un plan de masuri care sa deblocheze situatia, vom pierde foar te multi bani. De pierdut oricum vom pierde, pentru ca sun tem in foarte mare intarziere, im portant este sa nu pierdem aproape tot", a mai spus si Ramona Manescu, membra a Comisiei REGI.

Masuri inspirate din practica europeana

La nivel european se manifesta o tendinta de armonizare a regulilor, de introducere a unor reglementari comu­ne pentru toate statele. Un plan de ma­suri pentru Romania, la care lucreaza membrii Comisiei REGI Ramona Ma­nes­cu si Victor Bostinaru, cuprinde modificarea legii eligibilitatii, in primul rand prin introducerea rambursarii TVA in proiecte, taxa ce este o povara in plus pentru autoritatile locale, instrument folosit in general de statele europene. In al doilea rand, prin declararea costurilor eligibile pe baza forfetara, care ar simplifica substantial procesul. In pri­vinta achizitiilor publice, in unele state membre, legea este adaptata la cerintele europene.

Cea mai buna solutie ar fi standar­di­zarea prin introducerea unor formulare tip. In prezent se poarta discutii in acest sens intre Guvernul Romaniei si Comi­sia Europeana.

Alte masuri importante ar fi des­chiderea accesului la asistenta teh­nica spre toti beneficiarii si, nu in ultimul rand, asigurarea asistentei tehnice la nivelul autoritatilor de mana­gement si la departamentul de lucru din cadrul guvernului prin introducerea in aceste institutii a unor experti ai Uniunii Europene.

„Planul de masuri prioritare al guvernului va fi gata in aprilie”

Opinia Guvernului Romaniei  a fost reprezentata la eveniment de Gabriel Friptu, directorul Autoritatii de Mana­gement pentru Programul Operational Regional, singurul „reprezentant” al Pu­terii care a reusit sa ajunga la eve­niment. „In urma unui schimb de scrisori dintre Comisia Europeana si premier, initiat in 2010, s-au facut doua propuneri - cea privind trecerea ACIS in subordinea guvernului si elaborarea unui plan de masuri prioritare. 

Pe 15 martie a avut loc si schimbul de scrisori vizavi de comentariile CE, urmand ca in cursul acestei luni sa se finalizeze documentul. Chiar daca aces­ta nu are inca forma finala, majoritatea modificarilor fac deja obiectul diverselor actiuni in zona procedurala sau legis­lativa. Este vorba despre sapte directii de actiune, cu punere in aplicare pe termen scurt si mediu. Guvernul isi propune ca tinta sa atraga pana la finalul anului 20%-25% din pachetul financiar pentru instrumentele structurale”, a declarat Friptu. 

Experienta poloneza

Pana la finalul lunii martie 2011, Polonia a reusit sa atraga aproape 25% din fondurile alocate prin FSE si peste 26% din FEDR si FC, din cele 67,3 miliarde de euro alocate pentru 2007-2013. Agnieszka Czechowska-Kopec, viceprimar Sosnowiec, din regiunea Silezia, cea mai aglomerata si in acelasi timp intens dezvoltata economic, a declarat ca aceasta regiune a atras pana in prezent 9,87% din fondurile europene destinate statului polonez. 

Din experienta impartasita reiese ca punctele forte care au sustinut procesul de absorbtie au fost identificarea nevoilor concrete ale populatiei prin intermediul unor analize complexe, trasarea prioritatilor si prioritizarea proiectelor-cheie, peste 40% din fondurile primite de judet nu au trecut prin concurs fiind alocate direct proiectelor-cheie precum un aeroport, o parte de autostrada ce uneste toate orasele din zona, un centru de ingrijire a persoanelor cu dizabilitati etc.

Autor: Arabela Boboc