MCSI a lansat o finantare de 168 milioane de lei pentru comerţul electronic

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale anunţă  lansarea în data de 5 ianuarie 2012 a apelului de proiecte pentru operaţiunea Operaţiunea 3.3.2 „Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic  şi a altor soluţii on-line pentru afaceri” din cadrul Domeniului Major de Intervenţie 3 „Susţinerea e-economiei”, Axa III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”.

Bugetul total alocat acestui apel de proiecte este de 168 milioane lei. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordate este de 2.300.000 lei, iar cea minimă de 45.000 lei.

Obiectivele specifice ale acestei operaţiuni sunt:
- dezvoltarea comerţului electronic şi încurajarea intrării IMM-urilor pe piaţa serviciilor şi vânzărilor on-line;
- extinderea utilizării aplicaţiilor de instruire on-line;
- optimizarea afacerilor companiilor utilizând mijloace specifice TIC.

Beneficiarii eligibili pentru această operaţiune sunt IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare.

Înregistrarea propunerii de proiect se va realiza on-line, în mod continuu, începând cu 5 ianuarie 2012 ora 9,00 şi se va  încheia în 29 iunie 2012 ora 14,00. Înregistrarea on-line se va realiza la adresa de Internet: www.fonduri.mcsi.ro. În termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea on-line, solicitanţii trebuie să depună dosarul complet la sediul MCSI cu respectarea tuturor detaliilor cuprinse în Ghidul solicitantului pentru această operaţiune.

Vezi aici secretele retetei poloneze de atras fonduri UE

Reteta de succes a Poloniei in ceea ce priveste absorbtia celor 87,3 miliarde de euro din fonduri structurale si de coeziune se bazeaza pe strategie si planificare, legislatie clara, descentralizare si coordonare. 

Sursa: Fin.ro 22 Septembrie 2011

Waldemar Slugocki, subsecretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale din Polonia, a vorbit, ieri, intr-o conferinta de presa desfasurata la Bucuresti, despre organizarea institutionala si despre masurile aplicate in tara sa pentru atragerea finantarilor comunitare.

Pentru perioada 2007-2013 Polonia are la dispozitie 87,3 miliarde de euro, dar aceasta nu este prima intalnire a tarii cu banii comunitari.

Primii pasi nu au fost usori nici la ei

Experienta poloneza a inceput in anul 2004, cand, la 1 mai, Polonia a intrat in Uniunea Europeana (UE). 

„Insa ne-am insela daca am crede ca abia atunci a inceput Polonia sa se pregateasca pentru politica de coeziune. Evenimentul foarte important a avut loc in 1997, cand prim-ministrul de atunci a numit un imputernicit pentru reforma administrativa a statului polonez. Acesta a inceput sa lucreze atat in ceea ce priveste numarul de judete, cat si competentele acestora. Modificarea a constat in faptul ca nou-infiintatele organisme locale au fost independente, descentralizate. Astfel, la 5 iunie 1998, Parlamentul Poloniei a aprobat legea privind distributia pe trei nivele a administratiei locale, de la comune, raioane pana la judete, aceasta intrand in vigoare la 1 ianuarie 1999”, a inceput Slugocki. 

Pe atunci, Polonia folosea instrumentele de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA. Pana la aderarea din 2004, polonezii au pregatit o anumita arhitectura a programelor operationale. Dar nu a mers totul struna din prima. Structura era unificata, chiar daca erau 16 judete. Acele domenii pe care judetele puteau sa cheltuiasca bani erau unificate. Domenii concrete, identice. Pentru unii a functionat, insa pentru altii acest „costum” a fost prea mare sau prea stramt. 

In primul exercitiu financiar Polonia dispunea de 12,8 mld. euro. 2,9 mld. au mers catre acest program regional de dezvoltare.

Algoritmul impartirii fondurilor intre regiuni

Apoi, pentru perioada 2007-2013, la initiativa administratiilor locale, guvernul a gandit o alta aranjare. A dat anumite sume de bani fiecarei regiuni, lasandu-le sa decida fiecare cum ii foloseste si in ce activitati ii investeste la nivel local.

Desigur ca au aparut multe controverse furtunoase intre regiuni in ceea ce priveste distributia fondurilor, dar in cateva saptamani s-au rezolvat, isi aminteste secretarul de stat. „Am creat un algoritm de alocare a fondurilor - 80% in functie de numarul de locuitori, 10% in functie de PIB din regiune si 10% in functie de nivelul somajului (daca era mai mare decat media). Asa s-au creat asa-zisele portofele regionale”, a aratat Slugocki.

In aceasta perspectiva, care are o alocare de 87,3 miliarde de euro, aproape 16 mld. euro (20%) merg catre programele regionale, iar administratorii acestor programe sunt judetele. Totusi, Ministerul Dezvoltarii Regionale coordoneaza transferul acestor fonduri, intrucat trebuie sa garanteze o anumita complementaritate intre programele orizontale, de la nivel national, si cele regionale.

La nivel national sunt patru programe: Infrastructura si mediu, Economie inovativa, Capital uman si Dezvoltarea Poloniei de Est. La nivel regional sunt 16 programe complementare. 

Succes, da. Dar nu se culca pe-o ureche

„S-ar parea ca Polonia si-a elaborat deja un program foarte bun, insa nu e asa. Urmatoarea perspectiva este foarte importanta si vrem sa mergem cu un pas inainte, vrem sa dam un rol si mai important regiunilor, sa descentralizam programul finantat din Fondul Social European si sa il facem si pe acesta la nivel regional. De asemenea, vrem sa sporim si sumele pe care le dam programelor regionale”, a spus oficialul cu ambitie.

In luna iunie a anului trecut, guvernul a aprobat deja „Strategia nationala de dezvoltare regionala”, document care pune bazele in ceea ce priveste felul in care se va proceda in Polonia in urmatoarea perioada 2014-2020.

Autor: Arabela Boboc

S-au trimis la Finante cereri de decontare pentru doar 3,6% din 3,47 mld.€ alocate resurselor umane

In total, Autoritatea de Certificare si Plata a primit declaratii de cheltuieli pentru 127 mil. euro.  Pentru aproape 54% din aceasta suma actele au fost trimise in ultimele trei luni

 

Sursa: Fin.ro 22 August 2011

Autoritatea de Management pen­tru Dezvoltarea Resurselor Uma­ne (AMPOSDRU) a anuntat, pe 18 august, ca a transmis catre Au­toritatea de Certificare si Pla­ta (ACP), din cadrul Ministerului Finan­telor, 29 de declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 535 mil. lei (aproximativ 127 mil. euro).

Dintre acestea, noua declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 288 mil. lei, reprezentand aproape 54% din total, au fost transmise la ACP in ultimele trei luni, a precizat AMPOSDRU. In total, in urma declaratiilor de cheltuieli trans­mise pentru programul de resurse uma­ne si ulterior autorizate, Comisia Europeana a transferat in conturile ACP peste 67 mil. euro. Ceea ce inseamna ca restul pana la 127 mil. euro (de 60 mil. euro) se afla intr-una din procedurile de veri­fi­care/autorizare.

In ceea ce priveste platile efectuate de AM catre beneficiari, in primele sapte luni ale acestui an au fost efectuate rambursari din bugetul UE in valoare de 499,5 mil. lei (echivalentul a 118,6 mil. euro), repre­zen­tand peste 75% din totalul rambursarilor efectuate de AMPOSDRU in ultimele 18 luni. In numai trei luni (mai, iunie si iulie 2011), AM a platit 330,6 mil. lei (78,5 mil. euro), reprezentand aproximativ 47% din valoarea cumulativa a tuturor rambur­sa­ri­lor efectuate pana in prezent de AMPOSDRU din contributia revenind Fon­­dului Social European (FSE). De ase­me­nea, in primele sapte luni ale anului au fost virate si prefinantari

Guvernul ia pentru prima data in serios riscul de a pierde fonduri europene

Executivul a oprit trimiterea facturilor la Bruxelles si verifica toate contractele UE cu achizitii publice 

Sursa: Fin.ro 25 Iulie 2011

Guvernul a sistat trimiterea fac­turilor catre decontare la Bru­xelles de teama ca Romania ar putea pierde bani daca Exe­cu­tivul european gaseste nereguli. Autoritatile de management in colaborare cu alte institutii ale statului vor efectua verificari ale tuturor contractelor de achizitii publice, astfel incat deficientele sa fie detectate de autoritatile romane, caz in care nu pierdem fonduri. Desigur, cu conditia ca neregulile sa fie remediate sau pedepsite. 

Efervescenta creata de autoritati in ultimele saptamani in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene este pe de-o parte neasteptata, pe de alta parte mult-asteptata. Cei care s-au incumetat sa intre in acest domeniu s-au con­frun­tat inca de la inceput cu diverse difi­cul­tati pe toate planurile implicate in acce­sarea acestor bani, insa guvernul nu a fost niciodata pana acum, in cei trei ani si jumatate de la demararea progra­me­lor operationale, atat de „implicat” in mod practic. Posibilitatea pierderii unei importante parti din cei 19,2 miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune pare sa fie pentru prima data luata cu adevarat in serios. La fel de important este si riscul de a pierde bani si in perioa­da 2014-2020. Principalul eveni­ment care a declansat acest val de implicare a autoritatilor, in urma caruia au fost comandate rapid cateva masuri concrete si au fost anuntate alte cateva, este sista­rea platilor pe Axa 2 a POR. 

Daca masu­rile se vor pune in aplicare intr-adevar si da­ca vor avea efecte pozitive ramane insa de vazut. Efica­citatea uneia dintre dispozitii, impusa de presedintele Tra­ian Basescu, ar putea fi pusa insa sub sem­nul intrebarii. Acesta a cerut guver­nu­lui, pe 20 iulie, sa nu mai trimita fac­turi la Bruxelles pentru decontare, ceea ce inseamna practic opri­rea platilor pe toate proiectele aflate in derulare. Ulte­rior, premierul Emil Boc a venit cu pre­ci­zarea ca proiectele merg mai departe, urmand sa fie finan­tate temporar doar de la bugetul de stat, iar sumele vor fi re­cu­perate ulterior du­pa trimiterea fac­tu­rilor catre Executivul european.

Doar ca avand in vedere lun­gul istoric al in­tar­zierilor platilor, san­se­le ca in noile con­di­tii lucrurile sa se de­ruleze mai bine sunt scazute. Se pune intrebarea daca fara de­con­tari de la Uniunea Europeana va avea guvernul fonduri sa acopere cere­ri­le de rambur­sare depuse de beneficiari.  

Pentru moment suntem ultimii din Uniunea Europeana in ceea ce priveste absorbtia cu rambursari efective catre beneficiari de numai 3% din suma totala alocata pentru perioada 2007-2014. Daca se iau in considerare si prefinantarile pla­tite gradul de accesare era de 13,17% (aproximativ 2,6 mld. euro, din care 60% prefinantari) la jumatatea anului 2011.

Istoricul recent al evenimentelor

21 iunie. Pe 21 iunie a devenit publi­ca

Contracte de achizitii suspecte, cu bani europeni. Plati de 880 de milioane de euro, sistate de CE

Executivul european solicita Ministerului Dezvoltarii sa verifice contractarea tuturor lucrarilor pe Axa Prioritara 2. Pana la primirea unui raspuns concret, fondurile sunt blocate 

 Sursa: Fin.ro 22 iunie 2011

Comisia Europeana (CE) a intre­rupt platile pentru Axa Prioritata 2 - Imbu­natatirea infrastructurii regio­nale si locale de transport din Progra­mul Operational Re­gional (POR), cu o alocare totala de 877 de milioane de euro, din cauza deficientelor consta­ta­te in urma unui audit efectuat in Ro­mania in perioada 28 martie-1 aprilie 2011. 

In cadrul misiunii au fost veri­ficate proiecte in valoare totala de aproxi­ma­tiv 80 de milioane de euro, cofinantate in cadrul Axei 2, respectiv reabilitarea DJ 701 limita jud. Dam­bovita - Gratia - Poeni - Silistea - Scurtu Mare - Slavesti - Ciolanesti - Zam­breas­ca - Dobrotesti, be­ne­ficiar CJ Teleor­man, reabilitare DJ 506 Cervenia - Vi­tanesti - Babaita, be­ne­ficiar CJ Tele­or­man, mo­dernizare si­s­tem rutier pe DJ 101B, DN 1 Snagov - Gruiu, bene­ficiar CJ Ilfov, si moder­ni­zarea infra­structurii de acces la zonele turistice cu potential demons­trat ale judetului Buzau, beneficiar Par­teneriat CJ Bu­zau - Comuna Mereni.

Toate contractele, verificate

Executivul european a cerut Mi­nis­­terului Dezvoltarii Regionale si Turis­mului (MDRT), care gestioneaza fon­durile alocate prin POR, sa verifice toate contractele de lucrari incheiate cu beneficiarii Axei 2, respectiv 124 de contracte de lucrari adju­decate. 

Dupa aceasta etapa de verificare,

Platile pe proiectele de investitii in intreprinderi mari: 55 mil. lei. Inca 1 mld. lei in asteptare

Companiile au semnat cu Ministerul Economiei contracte pentru 665 mil. lei nerambursabili si mai pot accesa inca 400 mil. lei 

Sursa: Fin.ro 20 Iunie 2011

Marile intreprinderi pot depune pana pe 16 august proiecte pentru a primi finantari nerambursabile de pana la 20 milioane de lei fiecare de la Uniunea Europeana si bugetul de stat. Autoritatea de Management a POSCCE, din cadrul Ministerului Economiei, a alocat 400 de milioane de lei pentru apelul trei al operatiunii privind investitiile in intre­prinderi mari. Si firmele mici si mijlocii pot accesa, tot in aceasta perioada, fonduri de 425 de milioane de lei.

Asteptata cu mare interes de oamenii de afaceri, mai ales avand in vedere ca lansarea a fost amanata de doua ori, cererea de propuneri de proiecte pentru apelul trei al Operatiunii 1.1.1 B: Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangi­bile si intangibile pentru intre­prin­derile mari se desfasoara intre 2 iunie si 16 august 2011. Linia de finantare face parte din Axa Prioritara 1 - Un sistem de pro­ductie inovativ si ecoeficient, Dome­niul Major de Interventie 1.1 - Inves­titii pro­ductive si pregatirea pentru compe­titia pe piata in special al IMM-urilor, din cadrul Programul Operational Sectorial Cresterea Com­petitivitatii Economice (POSCCE). Bugetul total al acestei cereri de propuneri de proiecte este de 400 de milioane de lei, iar valoarea sprijinului finan­ciar nerambursabil acordat unei intre­prinderi se ridica la 20 de milioane de lei.

Majorarea cifrei de afaceri si a exporturilor

Pentru operatiunea de investitii adresata intreprinderilor mari au fost lansate pana in acest moment doua apeluri de proiecte, unul in 2008, cu un buget de 215 milioane de lei, si unul in 2010, cu un buget de 450 de milioane de lei. Bugetul total alocat acestei operatiuni

Absorbtia pe fonduri europene a urcat la 12,4%. Guvernul vrea 20%-25%

Sursa: Fin.ro 16 Iunie 2011

La finalul lunii mai 2011, gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a urcat la 12,4%, de la 11,74% la sfarsitul lunii anterioare, ca urmare a reali­zarii unor plati catre beneficiari, reprezentand prefinan­tari si rambursari, de aproximativ 506,5 milioane de lei (124 milioane de eu­ro). Astfel, platile tota­le efectuate insu­­mea­za 10,23 miliarde de lei (2,5 mld. euro), fata de 7,4 miliarde de lei la 31 decembrie 2010, cand gradul de absorb­tie era de

Bancile au devenit „filtre” pentru proiectele finantate cu bani europeni

Analiza institutiilor de credit le transforma in idei eligibile si bancabile 

Sursa: Fin.ro 30 Mai 2011

Bancile si-au creat departamente si pachete de produse specifice, au instruit personal si au initiat protocoale de colaborare cu celelalte parti implicate in absorbtia banilor de la Uniunea Euro­peana. Pachetele bancare create special pentru sustinerea accesarii fon­durilor europene includ produse precum scrisori de confort angajante, scrisori de confort sau de garantie bancara, credite-punte, imprumuturi de investitii pentru asi­gurarea cofinantarii, credite de capital de lucru pentru cheltuieli generale si chiar finantari, pentru cheltuielile de TVA din cadrul proiectelor. 

Cresterea nivelului de cooperare intre toate partile implicate in atragerea fondurilor europene, fie ca sunt structurale si de coeziune, fie ca vorbim de banii pentru agricultura, ar putea genera un avans semnificativ al platilor, pe fondul unei derulari mai fluide a proceselor de contractare si imple­mentare. 

O cooperare intre banci si firme de consultanta chiar de la contac­tul beneficiarului cu consultantul, respectiv inainte de realizarea proiec­tului, pune institutia de credit in pozitie de „filtru” pentru proiecte, astfel incat acestea sa fie eligibile si bancabile, a apreciat Leonard Cornoiu, directorul departamentului Programe Europene de la Banca Transilvania (BT), prezent la o conferinta pe teme de accesare a fondurilor europene. Un avantaj pentru toti cei implicati, dar mai ales pentru beneficiar, daca ne gandim ca poate scuti un aplicant de irosirea unor bani pentru scrierea unui proiect nefinan­tabil sau de un eventual esec pe parcursul implementarii din cauza lipsei posibilitatilor de cofinantare sau de sustinere a altor cheltuieli. De asemenea, o legatura stransa intre banci si autoritati de management, fonduri de garantare sau

Catalin Vatafu, seful ACIS: In 2012 si 2013 vom vedea ce fonduri UE se vor pierde

Seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale spune ca, daca nu vom reusi sa atingem tinta de 3 mld. euro plati interne pana la sfarsitul anului, cea mai mare presiune asupra Romaniei va fi peste doi ani

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a trecut in su­bordinea directa a prim-ministrului, ocazie cu care Catalin Vatafu, consilier personal al pre­mierului, a preluat coordonarea acesteia. Intr-un interviu acordat „Fin.ro”, secretarul de stat vorbeste despre rata extrem de scazuta a absorbtiei, masurile ce vor fi luate pentru accelerarea atragerii banilor alocati, dar si despre riscul de dezangajare automata a fondurilor in urmatorii ani daca situatia nu se imbunatateste. De ase­me­nea, Vatafu a precizat ca nu exista in pre­zent premise pentru stipularea unor tinte efective de absorbtie in viitorul acord preventiv cu FMI.

,,Fin.ro”: Ati preluat coordonarea ACIS de curand. Unul dintre scopu­rile declarate ale acestei schimbari este sporirea autoritatii asupra institutiilor care lucreaza cu fon­duri europene. Ce inseamna practic acest lucru? Aveti alte atributii fata de cele ale directorului ACIS?
Catalin Vatafu: Constituirea ACIS ca departament in subordinea prim-minis­trului vizeaza intarirea rolului autoritatii, al capacitatii ei si, de asemenea, al auto­ri­ta­tii acestei structuri in dialogul cu auto­ritatile de management (AM). Suntem intr-un moment in care gradul de ab­sor­btie este unul nu tocmai satisfacator, mo­tiv pentru care avem nevoie urgenta de o serie de masuri decisive pentru impul­sio­narea ritmului de absorbtie. Acestea tre­buie implementate cu o anumita fer­mitate, iar noul statut al ACIS ii confera o autoritate suplimentara asupra AM-urilor, care sunt cele care vor implementa fizic ma­surile. Nu e vorba despre atributii su­pli­mentare, este vorba doar despre o cres­tere a greutatii specifice autoritatii prin prisma coordonarii directe in fata prim-ministrului. Vom avea astfel posi­bi­li­tatea sa monitorizam mai strans ma­su­rile ce vor fi luate in perioada urmatoare si, im­pli­cit, sa manifestam acea fermitate de care este nevoie pentru a ne asigura ca masurile vor fi implementate potrivit angajamentelor asumate.

Veti putea impune si sanctiuni?
Autoritatea in sine nu isi propune apli­carea unor sanctiuni in relatia cu auto­ri­tatile de management. Nici nu exista o relatie stricta de subordonare intre ACIS si acestea. Insa scopul principal urmarit prin acest transfer al autoritatii este ca prim-ministrul sa beneficieze de o infor­matie veridica si in timp util referitoare la modul in care decurge procesul de ab­sorb­tie. Deciziile cu privire la diverse sanctiuni le ia deja prim-ministrul si aces­tea au, de obicei, o dimensiune politica.

Absorbtia pe fonduri structurale si de coeziune: 11,64%

In acest moment cat este rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune?
Potrivit ultimelor date disponibile, din 22 aprilie, au fost depuse 28.128 de pro­iec­te, in valoare de aproximativ 52,5 mld. euro. Din acestea au fost aprobate 7.343, in valoare de 17,8 mld. euro, iar 5.575 de proiecte aprobate s-au trans­for­mat in con­tracte de finantare, cu o valoare eligibila de 12,4 mld. euro. In ceea ce priveste pla­tile catre beneficiari, acestea se ridica la apro­ximativ 2,35 mld. euro, ceea ce repre­zin­ta 11,64% din alocarea 2007-2013. Tinta pe care ne-am propus-o pentru finalul anului 2011 este de 3 mld. euro, o valoare care are la baza tintele asumate individual de fiecare dintre autoritatile de mana­ge­ment si care reprezinta un grad de absorbtie de 25%.

Exista un plan de masuri pe care il discutati cu CE. Cand va fi acesta definitivat si cand va incepe implementarea sa?
In stransa colaborare cu AM-urile, pe de o parte, cat si cu expertii de la Comisia Europeana, pe parcursul ultimelor patru-cinci luni, ACIS a condus acest proces de elaborare a unui plan de masuri prio­ri­tare pentru consolidarea procesului de absorbtie, plan care la momentul acesta se afla in faza de definitivare, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus apro­ba­rii guvernului, iar ulterior sa fie transmis partenerilor de la Bruxelles. Deja exista o serie de masuri prevazute in plan si care se afla in implementare.

Puteti sa ne dati cateva exemple?
Planul e structurat pe sapte mari directii de actiune. Una dintre acestea vizeaza, spre exemplu, achizitiile publice. Pe acest palier exista mai multe masuri, una dintre acestea se refera la stan­dar­di­zarea documentatiilor de atribuire pentru licitatii. Incercam standardizarea lor pen­tru a usura munca autoritatilor locale care se confrunta cu o serie de dificultati in derularea procesului de achizitie publica.

In ce sens este deja in implementare?
In sensul in care la nivelul ANRMAP exista deja o serie de grupuri de lucru constituite pe cele trei domenii relevante din punctul nostru de vedere: transport, energie si mediu. In componenta gru­pu­rilor de lucru intra pe de o parte specialisti din partea ANRMAP, a AM-urilor care gestioneaza programele respective, repre­zen­tanti ai asociatiilor profesionale ale inginerilor, proiectantilor si, pe de alta parte, reprezentanti ai mediului de bu­siness - ai firmelor, companiilor care acti­veaza pe respectivele domenii de acti­vitate. Aceste grupuri functioneaza de o buna bucata de vreme urmand ca in trimestrul trei sa fie finalizate aceste docu­mentatii-tip, este un proces laborios si de durata si vizeaza nu doar actuala pers­pec­tiva financiara, ci si pe cea din 2014-2020. Mai sunt si alte masuri, precum cea care vizeaza scurtarea duratei anumitor etape din managementul ciclului de proiect. Ma refer aici la simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare in vederea efectuarii platilor catre bene­fi­ciari. Simplificand acest proces urmarim sa obtinem acea accelerare suplimentara de care avem nevoie.

Din 2,35 mld. euro plati catre beneficiari doar 760 mil. euro sunt rambursari 

Avand in vedere timpul care se va scurge pana cand va fi aplicat acest plan, in ce masura credeti ca veti reusi sa atingeti tinta privind absorbtia propusa pana la finalul anului?
Masurile acestea, asa cum au fost concepute si convenite cu partenerii in­terni si cu DG REGIO, vor produce efecte in mod gradual. O parte din aceste masuri isi vor face simtite efectele chiar din cea de-a doua jumatate a anului, altele vor avea efecte partiale in 2011, iar o a treia categorie de masuri vizeaza perspectiva medie si lunga pentru a atinge nivelul de 90% absorbtie la sfarsitul anului 2015.

Mai este mult de munca...
Este adevarat, la fel de adevarat este si ca pe parcursul ultimilor doi ani s-au facut eforturi constante de la nivel guverna­men­tal pentru imbunatatirea atragerii fondurilor europene care au produs efecte vizibile. De exemplu, stam foarte bine la cateva capitole. La momentul acesta sunt depuse proiecte a caror valoare depaseste de 2,5 ori intreaga alocare financiara. Stam de asemenea bine la ceea ce inseam­na aprobare, respectiv evaluarea si apro­ba­rea acestor proiecte. Stam  bine la con­tractare, avem contracte semnate in valoare de 50% din alocarea totala pe fon­duri structurale. Din nefericire, princi­pa­le­le probleme sunt in partea de im­ple­mentare efectiva. Aici se inregistreaza un decalaj, nedorit de altfel, de la valoarea contractelor de 12,4 miliarde de euro la nivelul platilor, care este de 2,35 mld. euro. Incercam prin acest plan de masuri sa reducem acest ecart stimuland in mod adecvat etapa de implementare fizica si financiara a proiectelor, care sa se traduca ulterior in plati catre beneficiari.

Din suma platita efectiv pana in prezent cat la suta reprezinta prefinantari si cat rambursari?
Raportul este cam doi la unu in fa­voarea prefinantarii. Din intreaga suma plati interne catre beneficiari rambur­sa­rile interne din fonduri UE reprezinta 760 de milioane de euro, restul reprezentand prefinantarile.

In mare parte sunt bani inca neverificati...
Da, este un fel de a spune. Sunt bani care se afla deja in buzunarele bene­fi­cia­rilor, in economia reala. Cheltuirea aces­tor bani nu a fost inca demonstrata prin facturi. La momentul acesta, AM-urile asteapta sa primeasca de la beneficiarii care implementeaza proiectele facturi prin care sa deconteze aceste prefinan­tari.

Dar sunt si multe cereri de rambursare deja depuse la care se asteapta platile.
Asta este o masura a carei importanta incercam sa o constientizam cu totii si pe care vrem sa o implementam cu prio­ritate - masura scurtarii duratei de pro­ce­sare a acestor cereri de rambursare in vederea efectuarii cu celeritate a platilor catre be­ne­ficiari. Sunt o serie de pro­ce­duri biro­cra­tice care intarzie procesarea cererilor de rambursare, exista si o sla­bi­ciune din punc­tul de vedere al capacitatii ad­mi­nis­trative a acestor AM-uri, ma refer la per­so­nal care nu face intotdeauna fata incarcaturii pe zona aceasta, insa suntem con­stienti de problema si incercam sa o solu­tionam cu prioritate in cursul anului 2011.

Care este situatia in prezent prin prisma regulilor n+2/n+3, potrivit carora alocarea anuala pe fiecare program trebuie cheltuita in urmatorii doi, respectiv trei ani? Ce riscuri sunt? Cati bani putem pierde pana la finalul anului 2011?
Aici as vrea sa va linistesc. Pentru 2011 nu exista pericolul real al dezangajarii automate a  niciunui euro din alocarea financiara a Romaniei. Insa in conditiile in care nu vom reusi sa atingem tintele propuse - cea de 3 mld. plati interne catre beneficiari pana la sfarsitul anului - aceasta presiune se va transfera catre 2012 si 2013. Punctul culminant, cea mai mare presiune asupra Romaniei din perspec­ti­va unor dezangajari automate pe fonduri, va fi in cursul lui 2013, intrucat atunci se vor suprapune cele doua reguli n+2 si n+3. Acestea doua se aplica pana la 2010 in­clusiv, ceea ce inseamna ca fondurile alo­cate inclusiv pentru 2010 trebuie cheltuite pana la finalul lui 2013. Incepand cu 2011, se schimba regula, se transforma in n+2, ceea ce inseamna ca de asemenea fon­du­rile alocate lui 2011 trebuie consumate pana la sfarsitul lui 2013. Speram ca odata cu implementarea acestui plan de masuri sa diminuam simtitor mergand pana la eliminarea oricarui risc de dezangajare automata.

„Nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene”

Care directie credeti ca ar fi mai potrivita: centralizarea sau descentralizarea?
La nivel european nu exista un sistem tip care sa garanteze succesul. Fiecare stat a avut o abordare diferita, inclusiv parti­cu­laritatile nationale au facut ca unul sau altul dintre state sa se indrepte catre un sistem mai centralizat, cu o singura autoritate sau catre unul descentralizat cu mai multe AM-uri. Pentru Romania, vreau sa se inteleaga foarte clar ca la momentul acesta, in pofida unor opinii exprimate de diversi politicieni si preluate de mass-media, nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene. Motivul este simplu - o remodelare a arhitecturii institutionale ar insemna reluarea procesului de acreditare a sistemului de catre CE. Ar insemna efectiv o blocare a functionarii acestor autoritati pe o perioada de mini­mum sase luni pana la un an. Nu avem voie sa pierdem timp atat de pretios pentru adoptarea unei masuri care nu ofera nicio garantie si nici nu face miracole.

Ce parere aveti despre propunerea de aducere a unor experti ai UE in autoritatile de management?
In dialogul cu CE partenerii de la Bruxelles si-au exprimat inclusiv dispo­ni­bilitatea de a ne furniza experti care ar putea reduce acel deficit de expertiza care exista din pacate la nivelul anumitor autoritati ale statului roman. Din punctul meu de vedere, nu am avea nicio obiectie fata de un asemenea demers. Avem un dialog regulat cu CE pe tema asta, este o masura la pachet cu acest plan de masuri prioritare.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, viitorul acord preventiv va include tinte privind atragerea fondurilor europene. Aveti mai multe informatii in acest sens?
Pana la acest moment nu am fost implicat in niciun fel in negocierile cu FMI. Odata cu asumarea noii calitati de coordonator al ACIS am fost deja con­tactat de reprezentantii Fondului Mone­tar International. Voi avea un dialog cu ei, dar, din cate stiu eu, nu exista in prezent premise pentru sti­pularea unor tinte efective de absorb­tie in acest acord preventiv.

Cariera

2011 - prezent secretar de stat – sef al Autoritatii de Coordonare a Instrumentelor Structurale

2009 - 2011 - consilier personal al primului-ministru, coordonatorul Departamentului de Relatii Externe, Guvernul Romaniei

2008 - 2009 - consilier Cabinetul europarlamentarului Theodor Stolojan

2007 - 2008 - director de proiect Forum Invest S.A

2004 - 2007 diplomat Ministerul Afacerilor Externe

2009 - diploma de studii postuniversitare in domeniul securitatii nationale

Colegiul National de Aparare

2005 - diploma de studii postuniversitare in domeniul afacerilor europene

Institutul European din Romania

1999 - 2003 diploma de licenta Facultatea de Relatii Internationale, Institutul de Relatii Internationale, Specializarea Diplomatie si studii regionale, Moscova, Federatia Rusa

1995 - 1999 diploma de licenta in economie Facultatea de Relatii Internationale, Academia de Studii Economice, Specializarea Tranzactii 

Internationale

 

Autor: Arabela Boboc

Economia sociala, sustinuta prin proiecte de peste 630 de milioane de lei

Prin intermediul a 58 de contracte de finantare vor fi identificate si sprijinite numeroase grupuri de persoane defavorizate pe piata muncii 

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

In Europa, economia sociala detine o pondere de 10% din volumul total al economiilor nationale si asigura 11 milioane de locuri de munca, ceea ce reprezinta aproximativ 6% din totalul fortei de munca la nivel comunitar. Spre deosebire, in Romania acest domeniu de-abia incepe sa se extinda, in mare parte cu ajutorul fondurilor europene pentru resurse umane, aferente DMI 6.1 - Dez­voltarea economiei sociale al Progra­mului Operational Sectorial Dezvol­tarea Resur­selor Umane. In cadrul acestui Domeniu Major de Interventie au fost contractate 58 de proiecte, in valoare totala de apro­ximativ 631,5 milioane de lei.

Uniunea Europeana a alocat fonduri importante dezvoltarii economiei socia­le, un concept bazat pe identificarea si sprijinirea unor grupuri de oameni defavorizati pe piata muncii, care se afla in imposibilitatea de a intreprinde activitati care sa le aduca venituri. Prin­cipalul motor al economiei sociale este actiunea in slujba comunitatii, a mem­brilor unei organizatii, si nu profitul.

Desi o definitie care sa corespunda tutu­ror abordarilor aplicate de statele mem­bre nu exista, putem spune, in mare, ca obiectivul principal este contributia activa la constructia unei economii com­petitive, performante, dar in acelasi timp producatoare de coeziune sociala. Dife­renta dintre economia de piata, bazata pe capital, si economia sociala este ca in cazul celei din urma primeaza partici­parea fiecarui individ in parte, venitul se redistribuie catre membri. 

In cadrul DMI 6.1 Dezvoltarea econo­miei sociale al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost contractate 58 de proiecte, in valoa­re totala de aproximativ 631,5 mili­oane de lei.

Asociatia Europa pentru Dezvoltare Umana a obtinut una dintre finantari, pen­tru proiectul „Reteaua Incuba­toa­relor de Economie Sociala, abordare stra­tegica a dezvoltarii resurselor uma­ne”, in valoare de 20,277 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro), care se implementeaza in regiunile Bucuresti-Ilfov, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia si Sud Est, pe o perioada de trei ani.

Sustinere pentru sute de oameni din categorii vulnerabile

Activitatile prevazute in proiectul demarat deja includ realizarea unor studii si analize in domeniu la nivel national si european, infiintarea si dezvoltarea unei retele interregionale tip comunitate de practica pentru economie sociala sustinuta online, programe de formare pentru specialisti in domeniu, in vederea sprijinirii dezvoltarii incu­batoarelor de economie sociala (centre de sustinere a noilor afaceri) ce urmeaza sa fie deschise cate unul in fiecare dintre cele patru regiuni si, nu in ultimul rand, infiintarea, dezvoltarea si asistarea a 20 de intreprinderi sociale.

Astfel, grupul-tinta este alcatuit pe de-o parte din 100 de formatori si 200 de specialisti in economia sociala, ce vor face parte ulte­rior dintr-un corp al consultan­ti­lor/formatorilor, respectiv dintr-un corp al specialis­tilor/antre­pre­norilor so­ciali. Totodata, vor fi sprijinite 500 de per­soane care apartin grupurilor vulne­rabile, dintre care 25 de persoane care locuiesc in comunitati izolate, 25 de persoane cu dizabilitati, 100 de persoane de etnie roma, iar alte 35 din alte grupuri vulnerabile.

Partener transnational, experienta bogata

Bolt International Consulting este partenerul care va asigura importul de experienta externa, fiind implicat in managementul si implementarea unor proiecte similare in alte cinci state. „Urmarim sa aducem in Romania expe­rienta din Uniunea Europeana, bunele practici, putem spune ca am invatat si din greseli. Una dintre probleme este faptul ca odata incheiata perioada de finantare, intreprinderile sociale nou-create se inchid. 

Pe asta vrem sa ne con­centram, pe durabilitatea si sustena­­bilitatea pe termen lung a unitatilor deschise. Un exemplu de experienta pozitiva este o cooperativa pentru femei din Italia, infiintata intr-un astfel de proiect, care creeaza si vinde de opt ani produse traditionale”, a impartasit din expe­rienta sa Ioannis Parcharidis, mana­ger general al Bolt Consulting.

Infiintarea a 24 de noi structuri in mediul rural

Un alt proiect strategic, de aceasta data adresat strict mediului rural, a demarat in urma cu aproape un an si se afla, prin urmare, intr-un stadiu mai avansat. „RURES, spatiul rural si econo­mia sociala in Romania”, implementat de Fundatia Soros Romania, are o valoare totala de 9,87 milioane de lei si se va desfasura pana in iulie 2013. Cele mai importante obiective sunt dezvol­tarea unor noi structuri de economie sociala in 24 de comunitati din patru regiuni, precum si dezvoltarea unui pachet de servicii pentru persoanele interesate in dezvoltarea de initiative specifice economiei sociale. 

Printre activitatile din proiect se evidentiaza cea privind instruirea a 96 de persoane din cele 24 de comunitati, in tematici ce apartin economiei sociale: planificarea afacerilor, construirea instrumentelor pentru dezvoltarea unei afaceri, defi­nirea obiectivelor pentru afacerile mici si mijlocii, planul de marketing, cal­cularea costurilor, managementul finan­ciar, structura si dezvoltarea unui plan de afaceri etc. De asemenea, va fi orga­nizat un curs certificat de Tehnologia informatiei si comunicarii (TIC) pentru 48 de persoane.

Proiectul RURES va implini  in iunie un an de implementare si se afla in faza in care au inceput colaborarile cu „persoane-resursa” din sate - specialisti, printre care patroni ai unor firme, SRL-uri din sat, dar si cu persoane cu diverse tipuri de vulnerabilitate: romi, persoane care traiesc din venitul minim garantat, persoane care au abandonat timpuriu scoala, familii care au trei sau mai multi copii, a aratat Florentina Constantin, coordonator economie sociala in cadrul proiectului. 

„Prospectam idei de afaceri care ar putea fi fezabile, am identificat de exemplu cooperative de credit func­tionale in localitatile din Moldova care ar putea sa sprijine crearea unei cooperative de productie, de asemenea sunt romi care sunt foarte priceputi si cautati pentru productia de confectii metalice, iar aici miza este de a-i organiza intr-o forma juridica cu scop lucrativ, intr-o intreprindere sociala care sa le ofere cadrul pentru a-si fructifica potentialul”, a declarat pentru „Fin.ro” Florentina Constantin.

Din grupul-tinta fac parte asistenti maternali, familii monoparentale sau cu mai mult de doi copii, lucratori sociali, persoane care au parasit timpuriu scoala, cele care locuiesc in comunitati izolate, care traiesc din venitul minim garantat, romi.   

Autor: Arabela Boboc