Proiectele de dezvoltare rurala, finantate cu 95%

Parlamentul European a aprobat in aceasta saptamana un proiect prin care Uniunea Europeana va putea sa finanteze pana la 95% din costul proiectelor pentru dezvoltare rurala din Grecia, Irlanda, Portugalia, Romani si Letonia.

Derogarea va fi aplicata temporar pana la finalul anului 2013.

Noile reguli se vor aplica numai pana la sfarsitul lui 2013 si vor fi limitate la perioada in care un stat membru este eligibil pentru asistenta financiara prin intermediul mecanismului privind balanta de plati, pentru cazurile Romaniei, Letoniei si Ungariei, sau prin intermediul Mecanismului european de stabilizare financiara, daca vorbim despre Grecia, Irlanda si Portugalia.

Bruxelles-ul ne impinge sa accesam fondurile UE - cofinantarea statului, redusa la 5%

Romania ar putea salva astfel peste 700 mil. euro de la buget, cu conditia sa-si atraga banii europeni. CE a propus reducerea contributiei nationale la fondurile europene de la 15% la 5% pentru alte cinci state 

Sursa: Fin.ro  2 August 2011

Executivul de la Bruxelles s-a saturat sa astepte masuri luate la nivel national pentru cresterea absorbtiei banilor europeni. Presedintele CE José Manuel Barroso si comisarul pentru Afaceri regio­nale Johannes Hahn, care supra­vegheaza fondurile structurale si de coeziune, au intocmit un plan de masuri menite sa impulsioneze redresarea unora dintre economiile europene care se confrunta cu cele mai mari dificultati. Sase tari vor putea sa-si diminueze contributia la proiectele pe care le cofinanteaza in prezent impreuna cu Uniunea Euro­peana, de la 15% la doar 5%, fie ca este vorba de fondurile de coeziune, pescuit sau dezvoltare ru­rala. Comisia pune la dispozitia Greciei, Irlandei, Portugaliei, Romaniei, Letoniei si Ungariei o cofinan­tare UE supli­mentara, astfel incat acestea vor putea sa-si diminueze contributia. „In acest mod, programele care nu au fost inca executate din lipsa de fonduri nationale vor putea sa fie lansate si sa injec­teze bani in economie”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene (CE). In plus, oficialii europeni spera ca im­pactul sa fie mult mai mare, prin deblocarea de fonduri de zeci de miliarde de euro, la care cele sase state au dreptul, dar pe care nu au reusit sa le acceseze.

Suntem „oaia neagra” a Uniunii Europene, cu absorbtie de 3%

De exemplu, Romania, care are la dispozitie aproape 20 mld. euro din fon­duri structurale si de coeziune in peri­oada 2007-2013, a reusit sa atinga, dupa trei ani si jumatate, un grad de absorbtie de doar 3%, ceea ce ne plaseaza pe ulti­mul loc in UE. Astfel, din cei 2,6 miliarde de euro platiti catre beneficiari pana la finalul primului semestru al anului curent, doar 40% sunt rambursari efec­tive (cele care conteaza in calculele ofi­cia­lilor europeni).

Si cotidianul britanic „Financial Times” da drept exemplu negativ Romania

Absorbtia pe fonduri europene a urcat la 12,4%. Guvernul vrea 20%-25%

Sursa: Fin.ro 16 Iunie 2011

La finalul lunii mai 2011, gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a urcat la 12,4%, de la 11,74% la sfarsitul lunii anterioare, ca urmare a reali­zarii unor plati catre beneficiari, reprezentand prefinan­tari si rambursari, de aproximativ 506,5 milioane de lei (124 milioane de eu­ro). Astfel, platile tota­le efectuate insu­­mea­za 10,23 miliarde de lei (2,5 mld. euro), fata de 7,4 miliarde de lei la 31 decembrie 2010, cand gradul de absorb­tie era de

Bancile au devenit „filtre” pentru proiectele finantate cu bani europeni

Analiza institutiilor de credit le transforma in idei eligibile si bancabile 

Sursa: Fin.ro 30 Mai 2011

Bancile si-au creat departamente si pachete de produse specifice, au instruit personal si au initiat protocoale de colaborare cu celelalte parti implicate in absorbtia banilor de la Uniunea Euro­peana. Pachetele bancare create special pentru sustinerea accesarii fon­durilor europene includ produse precum scrisori de confort angajante, scrisori de confort sau de garantie bancara, credite-punte, imprumuturi de investitii pentru asi­gurarea cofinantarii, credite de capital de lucru pentru cheltuieli generale si chiar finantari, pentru cheltuielile de TVA din cadrul proiectelor. 

Cresterea nivelului de cooperare intre toate partile implicate in atragerea fondurilor europene, fie ca sunt structurale si de coeziune, fie ca vorbim de banii pentru agricultura, ar putea genera un avans semnificativ al platilor, pe fondul unei derulari mai fluide a proceselor de contractare si imple­mentare. 

O cooperare intre banci si firme de consultanta chiar de la contac­tul beneficiarului cu consultantul, respectiv inainte de realizarea proiec­tului, pune institutia de credit in pozitie de „filtru” pentru proiecte, astfel incat acestea sa fie eligibile si bancabile, a apreciat Leonard Cornoiu, directorul departamentului Programe Europene de la Banca Transilvania (BT), prezent la o conferinta pe teme de accesare a fondurilor europene. Un avantaj pentru toti cei implicati, dar mai ales pentru beneficiar, daca ne gandim ca poate scuti un aplicant de irosirea unor bani pentru scrierea unui proiect nefinan­tabil sau de un eventual esec pe parcursul implementarii din cauza lipsei posibilitatilor de cofinantare sau de sustinere a altor cheltuieli. De asemenea, o legatura stransa intre banci si autoritati de management, fonduri de garantare sau

Economia sociala, sustinuta prin proiecte de peste 630 de milioane de lei

Prin intermediul a 58 de contracte de finantare vor fi identificate si sprijinite numeroase grupuri de persoane defavorizate pe piata muncii 

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

In Europa, economia sociala detine o pondere de 10% din volumul total al economiilor nationale si asigura 11 milioane de locuri de munca, ceea ce reprezinta aproximativ 6% din totalul fortei de munca la nivel comunitar. Spre deosebire, in Romania acest domeniu de-abia incepe sa se extinda, in mare parte cu ajutorul fondurilor europene pentru resurse umane, aferente DMI 6.1 - Dez­voltarea economiei sociale al Progra­mului Operational Sectorial Dezvol­tarea Resur­selor Umane. In cadrul acestui Domeniu Major de Interventie au fost contractate 58 de proiecte, in valoare totala de apro­ximativ 631,5 milioane de lei.

Uniunea Europeana a alocat fonduri importante dezvoltarii economiei socia­le, un concept bazat pe identificarea si sprijinirea unor grupuri de oameni defavorizati pe piata muncii, care se afla in imposibilitatea de a intreprinde activitati care sa le aduca venituri. Prin­cipalul motor al economiei sociale este actiunea in slujba comunitatii, a mem­brilor unei organizatii, si nu profitul.

Desi o definitie care sa corespunda tutu­ror abordarilor aplicate de statele mem­bre nu exista, putem spune, in mare, ca obiectivul principal este contributia activa la constructia unei economii com­petitive, performante, dar in acelasi timp producatoare de coeziune sociala. Dife­renta dintre economia de piata, bazata pe capital, si economia sociala este ca in cazul celei din urma primeaza partici­parea fiecarui individ in parte, venitul se redistribuie catre membri. 

In cadrul DMI 6.1 Dezvoltarea econo­miei sociale al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost contractate 58 de proiecte, in valoa­re totala de aproximativ 631,5 mili­oane de lei.

Asociatia Europa pentru Dezvoltare Umana a obtinut una dintre finantari, pen­tru proiectul „Reteaua Incuba­toa­relor de Economie Sociala, abordare stra­tegica a dezvoltarii resurselor uma­ne”, in valoare de 20,277 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro), care se implementeaza in regiunile Bucuresti-Ilfov, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia si Sud Est, pe o perioada de trei ani.

Sustinere pentru sute de oameni din categorii vulnerabile

Activitatile prevazute in proiectul demarat deja includ realizarea unor studii si analize in domeniu la nivel national si european, infiintarea si dezvoltarea unei retele interregionale tip comunitate de practica pentru economie sociala sustinuta online, programe de formare pentru specialisti in domeniu, in vederea sprijinirii dezvoltarii incu­batoarelor de economie sociala (centre de sustinere a noilor afaceri) ce urmeaza sa fie deschise cate unul in fiecare dintre cele patru regiuni si, nu in ultimul rand, infiintarea, dezvoltarea si asistarea a 20 de intreprinderi sociale.

Astfel, grupul-tinta este alcatuit pe de-o parte din 100 de formatori si 200 de specialisti in economia sociala, ce vor face parte ulte­rior dintr-un corp al consultan­ti­lor/formatorilor, respectiv dintr-un corp al specialis­tilor/antre­pre­norilor so­ciali. Totodata, vor fi sprijinite 500 de per­soane care apartin grupurilor vulne­rabile, dintre care 25 de persoane care locuiesc in comunitati izolate, 25 de persoane cu dizabilitati, 100 de persoane de etnie roma, iar alte 35 din alte grupuri vulnerabile.

Partener transnational, experienta bogata

Bolt International Consulting este partenerul care va asigura importul de experienta externa, fiind implicat in managementul si implementarea unor proiecte similare in alte cinci state. „Urmarim sa aducem in Romania expe­rienta din Uniunea Europeana, bunele practici, putem spune ca am invatat si din greseli. Una dintre probleme este faptul ca odata incheiata perioada de finantare, intreprinderile sociale nou-create se inchid. 

Pe asta vrem sa ne con­centram, pe durabilitatea si sustena­­bilitatea pe termen lung a unitatilor deschise. Un exemplu de experienta pozitiva este o cooperativa pentru femei din Italia, infiintata intr-un astfel de proiect, care creeaza si vinde de opt ani produse traditionale”, a impartasit din expe­rienta sa Ioannis Parcharidis, mana­ger general al Bolt Consulting.

Infiintarea a 24 de noi structuri in mediul rural

Un alt proiect strategic, de aceasta data adresat strict mediului rural, a demarat in urma cu aproape un an si se afla, prin urmare, intr-un stadiu mai avansat. „RURES, spatiul rural si econo­mia sociala in Romania”, implementat de Fundatia Soros Romania, are o valoare totala de 9,87 milioane de lei si se va desfasura pana in iulie 2013. Cele mai importante obiective sunt dezvol­tarea unor noi structuri de economie sociala in 24 de comunitati din patru regiuni, precum si dezvoltarea unui pachet de servicii pentru persoanele interesate in dezvoltarea de initiative specifice economiei sociale. 

Printre activitatile din proiect se evidentiaza cea privind instruirea a 96 de persoane din cele 24 de comunitati, in tematici ce apartin economiei sociale: planificarea afacerilor, construirea instrumentelor pentru dezvoltarea unei afaceri, defi­nirea obiectivelor pentru afacerile mici si mijlocii, planul de marketing, cal­cularea costurilor, managementul finan­ciar, structura si dezvoltarea unui plan de afaceri etc. De asemenea, va fi orga­nizat un curs certificat de Tehnologia informatiei si comunicarii (TIC) pentru 48 de persoane.

Proiectul RURES va implini  in iunie un an de implementare si se afla in faza in care au inceput colaborarile cu „persoane-resursa” din sate - specialisti, printre care patroni ai unor firme, SRL-uri din sat, dar si cu persoane cu diverse tipuri de vulnerabilitate: romi, persoane care traiesc din venitul minim garantat, persoane care au abandonat timpuriu scoala, familii care au trei sau mai multi copii, a aratat Florentina Constantin, coordonator economie sociala in cadrul proiectului. 

„Prospectam idei de afaceri care ar putea fi fezabile, am identificat de exemplu cooperative de credit func­tionale in localitatile din Moldova care ar putea sa sprijine crearea unei cooperative de productie, de asemenea sunt romi care sunt foarte priceputi si cautati pentru productia de confectii metalice, iar aici miza este de a-i organiza intr-o forma juridica cu scop lucrativ, intr-o intreprindere sociala care sa le ofere cadrul pentru a-si fructifica potentialul”, a declarat pentru „Fin.ro” Florentina Constantin.

Din grupul-tinta fac parte asistenti maternali, familii monoparentale sau cu mai mult de doi copii, lucratori sociali, persoane care au parasit timpuriu scoala, cele care locuiesc in comunitati izolate, care traiesc din venitul minim garantat, romi.   

Autor: Arabela Boboc

Consultanta gratuita de 2 mil. € pentru infiintarea de afaceri nonagricole in mediul rural

Ateliere de tamplarie, croitorie, fabrici de incaltaminte, pensiuni turistice si chiar mici fabrici de mobila sunt doar cateva dintre ideile ce pot fi puse in practica 

Sursa: Fin.ro  27 Aprilie 2011

Un proiect european cofinantat prin POSDRU a strans la un loc toate ingredientele necesare succesului in afaceri - accesul la finantare nerambursabila, ac­ce­­sul la creditare, informare corecta si consiliere, cursuri de antreprenoriat care sa-i permita micului afacerist sa duca proiectul mai departe. Astfel, sunt abor­date problemele majore cu care se confrunta cei din mediul rural: accesul dificil la informare, accesul restrans la surse de finantare sau de cofinantare si un nivel scazut de competente manageriale. 

Proiectul strategic „Antrepreno­ria­tul nonagricol rural, sansa a dezvoltarii sustenabile a zonelor rurale”, imple­mentat de RomActiv Business Con­sulting impreuna cu Patronatul Tine­rilor Intreprinzatori din Romania, Asociatia Centrul de Dezvoltare SMART si Asociatia Centrul de Consul­tanta si Management al Proiectelor Europroject are o valoare totala de 8.259.218 lei, fiind cofinantat prin Pro­gramul Operational Sectorial Dezvol­tarea Resurselor Umane (POSDRU). 

Obiectivul principal este promovarea culturii si competentelor antrepre­noriale ale micilor sau viitorilor intreprinzatori din mediul rural in scopul dezvoltarii de activitati nona­gricole. 

Odata identificate, persoanele cu spirit antreprenorial din mediul rural vor fi informate asupra opor­tunitatilor reale de initiere a unor afaceri nonagricole, vor primi instruire de baza in organizarea unor mici intreprinderi, precum si consiliere si asistenta in obtinerea de finantare atat prin credite, cat si nerambursabila. 

„Printre problemele majore cu care se confrunta cei din mediul rural se remarca in primul rand accesul dificil la informare, accesul restrans la surse de finantare sau de cofinantare, un nivel mai scazut de competente manageriale, structura precara sau inexistenta serviciilor de sanatate sau a utilitatilor publice. Se adauga un nivel scazut al conditiilor de trai si locuri de munca putine. Dar cu toate acestea sunt persoane care vor sa investeasca in mediul rural, care vor sa-si dezvolte afaceri”, a declarat managerul proiec­tului, Diana Ungureanu.

Acoperire pe aproape jumatate din judetele tarii

Grupul-tinta al proiectului se ridica la 2.000 de persoane din mediul rural care vor fi ajutate sa-si deschida afaceri sau sa le dezvolte pe cele deja in desfasurare. Acoperirea programului se va intinde pe aproximativ 50% din suprafata tarii, respectiv 23 de judete. 

Vor avea loc campanii de informare in 70 de comune, prin intermediul carora cei interesati vor afla despre cele 10 centre de consiliere care sunt deja deschise in teritoriu. Mai departe, in aceste centre se vor desfasura celelalte activitati prevazute - selectarea gru­pului-tinta, incadrarea persoanelor in categoria potrivita prin stabilirea pentru fiecare a celui mai indicat tip de afacere, cursurile de antreprenoriat etc. „Noi incercam prin acest proiect sa acordam consiliere si asistenta inclusiv celor care vor sa dezvolte o afacere mica, de familie, intre 10.000 si 50.000 de euro. 

Am inglobat toate ingre­dientele necesare: accesul la finantare nerambursabila, accesul la creditare, informare corecta si consiliere, cursuri de antreprenoriat care sa-i permita micului afacerist sa duca proiectul mai departe”, a precizat Radu Onofrei, directorul RomActiv.

10 planuri de afaceri

Noilor intreprinzatori li se vor prezenta 10 planuri de afaceri dintre care pot alege, precum si un ghid complet de infiintare a unei firme. Printre ideile de afaceri propuse se numara ateliere de tamplarie, fabrici de materiale, fabrici de incaltaminte, lucrari de constructii fabrici de peleti, pensiuni turistice, unitati de prelu­crare a pietrei, ateliere de croitorie, servicii de frizerie/coafor si chiar mici fabrici de mobila.   

Totusi, munca celor implicati in acest proiect nu va fi usoara, spune Catalina Musat, de la directia Relatii Publice din cadrul APDRP, bazandu-se pe experienta pe care a dobandit-o in cadrul campaniei de informare despre finantarile europene pe care institutia o desfasoara. „Oamenii din spatiul rural sunt foarte reticenti. Ii veti strange relativ greu la aceste intalniri. Sunt si oameni cu experienta care au accesat fonduri SAPARD, iar acum se orienteaza cu succes spre FEADR, insa cei mai multi nu sunt deschisi. 

Pro­blema cea mai dureroasa este partea de cofinantare pe care trebuie sa o asigure cel putin in cadrul programului pe care il gestionam noi”, a spus aceasta. Pe viitor, si cei care vor participa la campania derulata de APDRP vor putea fi indrumati catre centrele de con­sultanta gratuita ale proiectului POSDRU, astfel incat sa fie ajutati sa obtina cofinantarile necesare de la bancile care colaboreaza. De altfel, cheia de verificare a proiectelor o reprezinta banca, sustin reprezentanti ai institutiilor de credit.

Proiectul, demarat la finalul anului trecut, se va desfasura pe o perioada de doi ani, iar activitatile propuse vor incepe in luna mai, cand vor avea loc sesiuni de informare in Bihor, Arad, Neamt si Mures.

Atelier de tamplarie, pas cu pas

• Realizarea de ferestre si usi din PVC cu geam simplu sau termopan

• Investitia intre 10.000 si 200.000 de euro (bani pentru infiintarea firmei, echipamente de productie, mai putin costul terenului si al cladirii)

• Identificarea potentialilor clienti- persoane fizice sau firme din zona care isi modernizeaza casele sau sediile, precum si firme de constructii din zona

• Gasirea in zona a furnizorilor de materie prima si materiale

• Alegerea formei juridice de functionare (SRL, PFA, intreprindere individuala), a codului CAEN

• Obtinerea autorizatiilor de functionare - avize si autorizatii de mediu, protectia muncii si prevenirea incendiilor

• Dotarea atelierului cu echipamente

• Angajari - pentru o unitate mica doi angajati sunt suficienti

Consultanta pe fonduri europene, estimata la peste 4 miliarde de lei in perioada 2008-2013

In 2008-2009 s-au incasat bani pe consultanta din elaborarea si pregatirea proiectelor. Anul trecut, afacerile jucatorilor din domeniu au fost de aproximativ 100 mil. euro, din plati ce au inceput sa vina pentru implementare 

Sursa: Fin.ro 18 Aprilie 2011

Valoarea Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru peri­oada 2007-2013 este de 19,7 miliarde de euro, iar cea a fondurilor puse la dis­pozitie pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala se ridica la 13,3 miliarde de euro. Piata de consultanta pe fonduri europene este estimata la 1 miliard de euro in perioada 2008-2013, iar in 2010 s-a plasat la un nivel de aproximativ 100 de mili­oane de euro, potrivit jucatorilor din domeniu.

Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a fost infiintata in 2008, misiu­nea acesteia fiind concentrarea expertizei din mediul privat, pentru a deveni un partener de dialog constructiv in relatia directa cu autoritatile publice, in procesul de management al absorbtiei fondurilor europene. 

Cele 34 de companii care fac parte din asociatie sunt raspandite in toate cele opt regiuni de dezvoltare regionala, numarul total al proiectelor de finantare depuse si implementate pana in prezent de acestea fiind de peste 2.500, cu o valoare insumata de peste 1,5 miliarde de euro, atat in perioada fondurilor de preaderare, cat si a fondurilor posta­de­rare. Potrivit vicepresedintelui ACRAFE, Radu Onofrei, in acelasi timp director general al uneia dintre cele mai mari com­panii din domeniu, RomActiv Business Consulting SRL, piata de consultanta pe fonduri europene este estimata la 1 miliard de euro pentru perioada 2008-2013. In acelasi timp, Laurentiu Dinu, Country Manager al Accreo Romania, a precizat ca anul trecut afacerile firmelor de consultanta pe fonduri neram­bursa­bile s-au cifrat la aproximativ 100 de milioane de euro. 

„Plata serviciilor de consultanta este legata de doua momente in  «ciclul de viata» al unui proiect cu finan­tare din fonduri europene: mo­mentul aprobarii finantarii proiectului (eventual semnarea contractului de finantare nerambursabila) si etapele de pe parcursul implementarii proiectului. In 2008-2009 s-au incasat bani pe consultanta din elaborarea si pregatirea proiectelor, iar din 2010 banii au inceput sa vina din consultanta pentru implementarea pro­iec­telor”, a explicat pentru „Fin.ro” vice­presedintele ACRAFE.

Tendinta de dezvoltare pe consultanta si asistenta tehnica pentru autoritati publice

Afacerile RomActiv Business Con­sulting in perioada 2008-2010 au fost, in medie, de 600.000 euro/an, in crestere in 2010 si cu perspective de crestere pe 2011. Prezenta pe piata de opt ani, compania are noua birouri locale proprii, cu peste 30 de angajati full-time si are in portofoliu peste 450 de proiecte pe fonduri europene (fondurile structurale, PNDR/FEADR, FEP, IMPACT si alte programe publice de finantare nerambursabila precum ANIMMC, AFM), cu o valoare totala de peste 700 mil. euro, din care peste 80% implementate sau in faza de implementare. Domeniile de acti­vitate acoperite sunt diverse: admi­nistratie publica, industrie, cercetare si dezvoltare, turism, servicii, agricultura, pro­cesarea produselor agricole si fores­tiere, panificatie. 

Ca planuri de viitor, RomActiv se va axa pe dezvoltarea firmei in zona ser­viciilor de consultanta si asistenta tehnica pentru autoritati publice, in special pentru autoritatile care gestioneaza fon­duri europene (autoritati de mana­ge­ment, organisme si agentii de im­plementare, ACIS), a precizat Radu Onofrei.

Structura absorbtiei - 90% din plati sunt prefinantari

Infiintata in 2010, Accreo Romania aduce experienta poloneza in proiecte greenfield si brownfield, de cercetare si dezvoltare, energii regenerabile si efici­enta energetica, precum si in proiecte pri­v­ind cresterea competitivitatii si dez­vol­tare in HR, turism si sectorul me­dical. Despre nivelul de atragere a banilor euro­peni, reprezentantul Accreo a aratat ca, din 12% fonduri platite doar 2% au fost ram­bursari.

„Rata de absorbtie este sca­zuta nu numai ca total plati efectuate din alocarea totala, ci mai mult, daca ne uitam la structura banilor virati observam ca 90% sunt prefinantari. Cu alte cuvinte sunt fonduri platite, dar al caror mod de cheltuire nu poate fi verificat pana cand nu se depun cereri de rambursare. Problemele pe care le are guvernul cu Comisia Europeana sunt legate de aceasta situatie, sunt bani dati, dar a caror utilizare nu poate fi inca verificata. Rata de eroare acceptata la nivelul intregii Uniuni este de 2% (aceasta rezulta dupa verificarea facturilor)”, a declarat pentru „Fin.ro” Laurentiu Dinu, Country Mana­ger Accreo.

Ca un exemplu de buna prac­tica, Dinu a vorbit despre programele de finantare din Polonia, unde se da un  avans de 70% pentru fiecare proiect, insa nu se da tot odata, ci in transe de cate 15%. Astfel, beneficiarul este obligat sa justifice cum a cheltuit prima parte din avans pentru a primi transa urmatoare.

Valoarea totala a celor 14 proiecte pe care le gestioneaza in prezent Accreo Romania se invarte in jurul valorii de 30 de milioane de euro. Accreo se orienteaza catre investitii in companii mari, unul dintre motive fiind faptul ca acestea au capacitatea financiara de a-si onora la timp facturile, marturiseste repre­zentantul firmei de consultanta. Asta nu inseamna ca Accreo nu este deschisa si IMM-urilor.

O companie cu 94% rata de succes la contractare

Un alt jucator cu greutate pe piata de consultanta este si TDP Partners SRL, infiintata in 2007, cu  o cifra de afaceri de 290.000 de euro la finalul anului 2010. Rata de succes a proiectelor realizate de TDP Partners in vederea obtinerii de finantare s-a ridicat la 94%  in intervalul ianuarie-decembrie 2010. Valoarea totala a proiectelor contrac­tate de TDP prin toate programele de finantare este de 217 milioane de euro, din care: proiectele aflate in implementare – 32 de milioane de euro; proiecte depuse si aflate in analiza - 115 mili­oane de euro; proiecte finalizate - 7 milioane de e­uro. Restul proiectelor, in valoare de 63 de milioane de  euro, se afla in diferite stadii: fie sunt in lucru si in decurs de depunere, fie nu au fost contractate.

Finantari asteptate cu interes

Printre programele de finantare asteptate cu interes in 2011  de companiile de consultanta se numara  (POS CCE) Operatiunea 1.1. Investitii in IMM-uri si Op 1.1. Sprijin pentru intreprinderile mari, Op 2.3.1. Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative, Axa 3 - investitii in IT&C, Op 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; finantarile prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) precum si Fonduri nationale: Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii durabile si Fondul de mediu: Cresterea productiei de energie din surse regenerabile. Daca pe sectorul fondurilor destinate energiei, pana in prezent pentru partea de energie regenerabila beneficiarii au manifestat un interes crescut, in timp ce subdomeniul eficientei energetice a fost subaccesat, pentru liniile de finantare ce se vor lansa in toamna acestui an se asteapta o cerere mai mare pentru eficienta energetica (Axa 4 a POSCCE).

Obiectivele pe termen scurt ale ACRAFE pentru consolidarea procesului de absorbtie in 2011

•  publicarea celui de-al doilea raport intitulat ,,Propunere pentru absorbtia eficienta a fondurilor comunitare 2011”, prin care sa fie subliniate schimbarile operate in 2010 la nivelul intregului proces de absorbtie si care sa propuna noi seturi de masuri urgente, care sa aiba ca finalitate imediata aducerea absorbtiei Romaniei aproape de un procent „normal”;

• organizarea unor serii de intalniri cu institutiile din mediul bancar, avand ca scop derularea unor discutii deschise referitoare la scrisorile de confort care trebuie emise de aceste institutii, proces care, potrivit ACRAFE, pana in acest moment nu s-a derulat potrivit asteptarilor;

• identificarea urgenta, impreuna cu partenerii din Autoritatile de Management (AM), a solutiilor privind corectarea procedurilor de plati care se efectueaza cu decalaje majore;

• o noua directie de actiune in cadrul dialogului institutionalizat pentru Programul Operational Asistenta Tehnica; elaborarea unei strategii punctuale de intalniri imediate cu AM-urile, cu scopul de a identifica si demara proiecte concrete de asistenta tehnica, pentru ca ACRAFE sa poata fi implicata direct in procesul de implementare a programelor de finantare;

• implementarea proiectului „Cresterea capacitatii sectorului ONG de a colabora cu institutiile administratiei publice in vederea absorbtiei fondurilor europene”, pentru care a fost depusa cererea de finantare la AM pentru Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative.

• elaborarea unei proceduri de atestare/certificare a companiilor de consultanta din cadrul ACRAFE, avand ca rol profesionalizarea pietei de consultanta in finantari europene din Romania.

 Autor: Arabela Boboc

Esecul atragerii banilor europeni compromite bugetul pentru 2014-2020

Rata de absorbtie pe Fondul European de Dezvoltare Regionala si pe Fondul de Coeziune este cea mai scazuta din UE: 13,43%  din cele 15,53 miliarde de euro alocate. Parlamentul European trage un semnal de alarma: Riscati sa pierdeti si banii viitori! 

Sursa: Fin.ro 11 Aprilie 2011

Politica de coeziune este cea mai apropiata de cetateni, intrucat se con­cretizeaza in constructia si dezvoltarea de drumuri, spitale si diverse structuri sociale destinate populatiei si bene­ficiaza de o alocare substantiala. Rata de absorbtie a Romaniei pe Fondul Eu­ro­pean de Dezvoltare Regionala si pe Fondul de Coeziune este insa cea mai scazuta din UE, plasandu-se la finalul lunii martie la numai 13,43% din cele 15,53 de miliarde de euro alocate pentru perioada de programare 2007-2013. Daca nu se vor lua masuri practice pentru cresterea sumelor atrase, Romania nu numai ca isi va consolida locul de pe­riferie economica, dar risca sa piarda finantari importante in perioada 2014-2020.  

In cadrul conferintei „Politica de Coeziune a Uniunii Europene - Modele pentru dezvoltarea Romaniei”, organi­zata la sfarsitul saptamanii trecute de Senat si Parlamentul European (PE), au fost analizate si dezbatute situatia ab­sorbtiei, deficientele si provocarile sis­te­mului, precum si masuri de inter­ventie. Institutia internationala a fost repre­zen­tata de Grupurile Social-Democrat si ALDE si de Comisia Parlamentara pen­tru Dezvoltare Regionala (REGI), fiind invitati si oameni politici si experti nationali si internationali.

 „O tara care pana in martie 2011 a reusit sa atraga numai 12% din totalul fondurilor alocate (Romania - n.r.) nu poate pretinde in perioada urmatoare de pro­gramare acelasi nivel de finantari, pentru ca toti ceilalti, mai ales adversarii in politica de coeziune, vor spune «ori­cum voi nu vreti sa ii utilizati, ati dovedit-o, si prin urmare nu vedem de ce ar trebui sa vi-i dam»”, a spus euro­par­lamentarul Victor Bostinaru. Declaratia lui Bostinaru este intarita si de alti europarlamentari prezenti la dezbatere. Germanul Michael Theurer, membru al REGI, a precizat ca, in prezent, in cadrul PE se desfasoara un proces de dezbatere privind alocarea banilor in  perioadele de dezvoltare urmatoare. 

„Ne aflam la jumatatea perioadei de programare 2007-2012 si, in acelasi timp, in prima treime a perioadei de implementare. Prin urmare, in medie, rata de absorbtie ar trebui sa fie de cel putin 25%. Avem cateva state care au ramas in urma. In cazul fondului de coeziune, Estonia a ajuns deja la o rata de absorbtie de 44%. Statele membre la care ne uitam cu multa ingrijorare sunt Bulgaria, Roma­nia, Grecia si Portugalia”, a aratat oficia­lul german. "Daca pana la sfarsitul anului 2011 noi nu reusim sa implementam un plan de masuri care sa deblocheze situatia, vom pierde foar te multi bani. De pierdut oricum vom pierde, pentru ca sun tem in foarte mare intarziere, im portant este sa nu pierdem aproape tot", a mai spus si Ramona Manescu, membra a Comisiei REGI.

Masuri inspirate din practica europeana

La nivel european se manifesta o tendinta de armonizare a regulilor, de introducere a unor reglementari comu­ne pentru toate statele. Un plan de ma­suri pentru Romania, la care lucreaza membrii Comisiei REGI Ramona Ma­nes­cu si Victor Bostinaru, cuprinde modificarea legii eligibilitatii, in primul rand prin introducerea rambursarii TVA in proiecte, taxa ce este o povara in plus pentru autoritatile locale, instrument folosit in general de statele europene. In al doilea rand, prin declararea costurilor eligibile pe baza forfetara, care ar simplifica substantial procesul. In pri­vinta achizitiilor publice, in unele state membre, legea este adaptata la cerintele europene.

Cea mai buna solutie ar fi standar­di­zarea prin introducerea unor formulare tip. In prezent se poarta discutii in acest sens intre Guvernul Romaniei si Comi­sia Europeana.

Alte masuri importante ar fi des­chiderea accesului la asistenta teh­nica spre toti beneficiarii si, nu in ultimul rand, asigurarea asistentei tehnice la nivelul autoritatilor de mana­gement si la departamentul de lucru din cadrul guvernului prin introducerea in aceste institutii a unor experti ai Uniunii Europene.

„Planul de masuri prioritare al guvernului va fi gata in aprilie”

Opinia Guvernului Romaniei  a fost reprezentata la eveniment de Gabriel Friptu, directorul Autoritatii de Mana­gement pentru Programul Operational Regional, singurul „reprezentant” al Pu­terii care a reusit sa ajunga la eve­niment. „In urma unui schimb de scrisori dintre Comisia Europeana si premier, initiat in 2010, s-au facut doua propuneri - cea privind trecerea ACIS in subordinea guvernului si elaborarea unui plan de masuri prioritare. 

Pe 15 martie a avut loc si schimbul de scrisori vizavi de comentariile CE, urmand ca in cursul acestei luni sa se finalizeze documentul. Chiar daca aces­ta nu are inca forma finala, majoritatea modificarilor fac deja obiectul diverselor actiuni in zona procedurala sau legis­lativa. Este vorba despre sapte directii de actiune, cu punere in aplicare pe termen scurt si mediu. Guvernul isi propune ca tinta sa atraga pana la finalul anului 20%-25% din pachetul financiar pentru instrumentele structurale”, a declarat Friptu. 

Experienta poloneza

Pana la finalul lunii martie 2011, Polonia a reusit sa atraga aproape 25% din fondurile alocate prin FSE si peste 26% din FEDR si FC, din cele 67,3 miliarde de euro alocate pentru 2007-2013. Agnieszka Czechowska-Kopec, viceprimar Sosnowiec, din regiunea Silezia, cea mai aglomerata si in acelasi timp intens dezvoltata economic, a declarat ca aceasta regiune a atras pana in prezent 9,87% din fondurile europene destinate statului polonez. 

Din experienta impartasita reiese ca punctele forte care au sustinut procesul de absorbtie au fost identificarea nevoilor concrete ale populatiei prin intermediul unor analize complexe, trasarea prioritatilor si prioritizarea proiectelor-cheie, peste 40% din fondurile primite de judet nu au trecut prin concurs fiind alocate direct proiectelor-cheie precum un aeroport, o parte de autostrada ce uneste toate orasele din zona, un centru de ingrijire a persoanelor cu dizabilitati etc.

Autor: Arabela Boboc