Vezi aici secretele retetei poloneze de atras fonduri UE

Reteta de succes a Poloniei in ceea ce priveste absorbtia celor 87,3 miliarde de euro din fonduri structurale si de coeziune se bazeaza pe strategie si planificare, legislatie clara, descentralizare si coordonare. 

Sursa: Fin.ro 22 Septembrie 2011

Waldemar Slugocki, subsecretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale din Polonia, a vorbit, ieri, intr-o conferinta de presa desfasurata la Bucuresti, despre organizarea institutionala si despre masurile aplicate in tara sa pentru atragerea finantarilor comunitare.

Pentru perioada 2007-2013 Polonia are la dispozitie 87,3 miliarde de euro, dar aceasta nu este prima intalnire a tarii cu banii comunitari.

Primii pasi nu au fost usori nici la ei

Experienta poloneza a inceput in anul 2004, cand, la 1 mai, Polonia a intrat in Uniunea Europeana (UE). 

„Insa ne-am insela daca am crede ca abia atunci a inceput Polonia sa se pregateasca pentru politica de coeziune. Evenimentul foarte important a avut loc in 1997, cand prim-ministrul de atunci a numit un imputernicit pentru reforma administrativa a statului polonez. Acesta a inceput sa lucreze atat in ceea ce priveste numarul de judete, cat si competentele acestora. Modificarea a constat in faptul ca nou-infiintatele organisme locale au fost independente, descentralizate. Astfel, la 5 iunie 1998, Parlamentul Poloniei a aprobat legea privind distributia pe trei nivele a administratiei locale, de la comune, raioane pana la judete, aceasta intrand in vigoare la 1 ianuarie 1999”, a inceput Slugocki. 

Pe atunci, Polonia folosea instrumentele de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA. Pana la aderarea din 2004, polonezii au pregatit o anumita arhitectura a programelor operationale. Dar nu a mers totul struna din prima. Structura era unificata, chiar daca erau 16 judete. Acele domenii pe care judetele puteau sa cheltuiasca bani erau unificate. Domenii concrete, identice. Pentru unii a functionat, insa pentru altii acest „costum” a fost prea mare sau prea stramt. 

In primul exercitiu financiar Polonia dispunea de 12,8 mld. euro. 2,9 mld. au mers catre acest program regional de dezvoltare.

Algoritmul impartirii fondurilor intre regiuni

Apoi, pentru perioada 2007-2013, la initiativa administratiilor locale, guvernul a gandit o alta aranjare. A dat anumite sume de bani fiecarei regiuni, lasandu-le sa decida fiecare cum ii foloseste si in ce activitati ii investeste la nivel local.

Desigur ca au aparut multe controverse furtunoase intre regiuni in ceea ce priveste distributia fondurilor, dar in cateva saptamani s-au rezolvat, isi aminteste secretarul de stat. „Am creat un algoritm de alocare a fondurilor - 80% in functie de numarul de locuitori, 10% in functie de PIB din regiune si 10% in functie de nivelul somajului (daca era mai mare decat media). Asa s-au creat asa-zisele portofele regionale”, a aratat Slugocki.

In aceasta perspectiva, care are o alocare de 87,3 miliarde de euro, aproape 16 mld. euro (20%) merg catre programele regionale, iar administratorii acestor programe sunt judetele. Totusi, Ministerul Dezvoltarii Regionale coordoneaza transferul acestor fonduri, intrucat trebuie sa garanteze o anumita complementaritate intre programele orizontale, de la nivel national, si cele regionale.

La nivel national sunt patru programe: Infrastructura si mediu, Economie inovativa, Capital uman si Dezvoltarea Poloniei de Est. La nivel regional sunt 16 programe complementare. 

Succes, da. Dar nu se culca pe-o ureche

„S-ar parea ca Polonia si-a elaborat deja un program foarte bun, insa nu e asa. Urmatoarea perspectiva este foarte importanta si vrem sa mergem cu un pas inainte, vrem sa dam un rol si mai important regiunilor, sa descentralizam programul finantat din Fondul Social European si sa il facem si pe acesta la nivel regional. De asemenea, vrem sa sporim si sumele pe care le dam programelor regionale”, a spus oficialul cu ambitie.

In luna iunie a anului trecut, guvernul a aprobat deja „Strategia nationala de dezvoltare regionala”, document care pune bazele in ceea ce priveste felul in care se va proceda in Polonia in urmatoarea perioada 2014-2020.

Autor: Arabela Boboc

Marile provocari ale discutiilor privind bugetul UE 2014-2020

Discutiile despre viitorul buget al Uniunii Europene in perioada 2014-2020 au inceput deja, intr-o perioada de criza economica si financiara prelungita, in care statele si guvernele au probleme in a gestiona resursele. 

Sursa: Fin.ro 25 Septembrie 2011

De aici, foarte multe discutii pe marginea noului program financiar. Comisia si Parlamentul European sunt de o parte a mesei, in timp ce Consiliul, cu alte cuvinte guvernele statelor membre, de cealalta parte, incearca sa impuna din nou metoda interguvernamentala, situatie ce se va pastra si in ceea ce priveste discutiile noului cadru financiar. 

In timp ce statele membre doresc inghetarea bugetului UE la nivelul actualei perioade de programare, deputatii europeni sunt de parere ca inghetarea la nivelul din 2013 nu este o optiune viabila.

O crestere de cel putin 5% peste nivelul din 2013 - cum reiese din propunerea deputatilor - ar insemna ca bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul national brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013. 

Ca structura, 94% din buget

Politica de coeziune, finantata cu 376 de miliarde de euro in perioada 2014-2020

Regiunile europene inca se confrunta cu disparitati majore in domeniul economic, social si al mediului 

Sursa: Fin.ro 4 Iulie 2011

Comisia Europeana a prezentat propunerea privind bugetul UE pentru 2014-2020, alocarea totala insumand 1,025 miliarde de euro. Potrivit propunerii Comisiei, sumele importante alocate coeziunii economice, sociale si teritoriale (376 de miliarde de euro pentru intreaga perioada, in crestere fata de alocarea 2007-2013 de 347 miliarde de euro, respectiv 35,7% din bugetul UE) vor avea o legatura mai stransa cu obiectivele strategiei Europa 2020. 

Statele si Parlamentul European  vor trebui sa ajunga la un acord in ceea ce pri­veste sumele si viitoarele prioritati poli­tice, maine urmand sa aiba loc dezba­teri in plenul PE. Pozitia Parlamentului in pri­vinta bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, asa cum reiese pana in prezent din patru rezolutii nonle­gisla­tive, adoptate pe 23 iunie, apara arhitec­tura actuala a fondurilor structurale si sustine alocarea unor sume substantiale pentru acestea. 

Politica de coeziune joaca un rol esential in vederea realizarii obiec­tivelor UE 2020, in special in domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale, in toate zonele geografice, consti­tuind cea mai mare sursa comunitara de investitii din economia reala. Regiunile euro­pene inca se mai confrunta cu dispa­ritati frapante in domeniul economic, social si al mediului,

Suntem codasi la plati, dar si la contracte semnate cu fonduri europene

Sursa: Fin.ro 18 Mai 2011

Romania continua sa aiba cea mai redusa rata de absorbtie din Uniunea Europeana, rambursarile catre beneficiari ridicandu-se la numai 11,74% la finalul lunii aprilie. In conditiile in care nivelul platilor a incetinit, in aprilie fiind realizate transferuri de 349 de milioane de lei, fata de 929 de milioane de lei in martie. In primele patru luni ale anului, platile efective au crescut de la 1,5 mld. euro la aproximativ 2,36 mld. euro (9,729 miliarde de lei). Guvernul Romaniei si-a propus ca tinta pentru finalul anu­lui sa ajunga la 3 mld. euro (grad de absorbtie de 25%). 

La sfarsitul anului 2010, punct de referinta intrucat reprezinta jumatatea perioadei de programare 2007-2013, Romania se plasa pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste platile efectuate catre beneficiarii de fonduri structurale si de coeziune, cu 7% (1,5 miliarde de euro) din suma alocata de 19,7 miliarde de euro, po­tri­vit studiului „Fondurile UE in Europa Centrala si de Est - Raport privind progresul inregistrat in perioada 2007-2010”, realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri euro­pene si Sector Public a KPMG.

Pe primele locuri la ab­sor­b­tia fondurilor structurale si de coeziune se situeaza Le­to­nia si Lituania, cu plati de 30%, respectiv 29% din su­me­le alocate. Cele 10 state din ECE au alocate in total, pentru pe­rioada 2007-2013, fonduri europene in valoare de 172,6 miliarde de euro, respectiv 208,2 miliarde de euro, daca punem la socoteala si contributiile nationale ale fiecarui stat. 

La finalul anului trecut, tarile baltice inregistrasera cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, intre 60% si 76%. Alte tari se situeaza la mijloc, cu 48% pana la 57%, iar Romania, cu 45% (10,4 mld. euro), si Bulgaria, cu 37%, pe ultimele locuri. Granturile contractate de cele 10 tari din ECE se ridicau la 110,2 mld. euro, re­prezentand 53% din total. Pana la sfarsitul anului 2010, o suma de 36,3 miliarde de euro (respectiv 17%) din buge­tul disponibil a fost ram­bursata beneficiarilor din regiune.

Autor: AB