Vezi aici secretele retetei poloneze de atras fonduri UE

Reteta de succes a Poloniei in ceea ce priveste absorbtia celor 87,3 miliarde de euro din fonduri structurale si de coeziune se bazeaza pe strategie si planificare, legislatie clara, descentralizare si coordonare. 

Sursa: Fin.ro 22 Septembrie 2011

Waldemar Slugocki, subsecretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale din Polonia, a vorbit, ieri, intr-o conferinta de presa desfasurata la Bucuresti, despre organizarea institutionala si despre masurile aplicate in tara sa pentru atragerea finantarilor comunitare.

Pentru perioada 2007-2013 Polonia are la dispozitie 87,3 miliarde de euro, dar aceasta nu este prima intalnire a tarii cu banii comunitari.

Primii pasi nu au fost usori nici la ei

Experienta poloneza a inceput in anul 2004, cand, la 1 mai, Polonia a intrat in Uniunea Europeana (UE). 

„Insa ne-am insela daca am crede ca abia atunci a inceput Polonia sa se pregateasca pentru politica de coeziune. Evenimentul foarte important a avut loc in 1997, cand prim-ministrul de atunci a numit un imputernicit pentru reforma administrativa a statului polonez. Acesta a inceput sa lucreze atat in ceea ce priveste numarul de judete, cat si competentele acestora. Modificarea a constat in faptul ca nou-infiintatele organisme locale au fost independente, descentralizate. Astfel, la 5 iunie 1998, Parlamentul Poloniei a aprobat legea privind distributia pe trei nivele a administratiei locale, de la comune, raioane pana la judete, aceasta intrand in vigoare la 1 ianuarie 1999”, a inceput Slugocki. 

Pe atunci, Polonia folosea instrumentele de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA. Pana la aderarea din 2004, polonezii au pregatit o anumita arhitectura a programelor operationale. Dar nu a mers totul struna din prima. Structura era unificata, chiar daca erau 16 judete. Acele domenii pe care judetele puteau sa cheltuiasca bani erau unificate. Domenii concrete, identice. Pentru unii a functionat, insa pentru altii acest „costum” a fost prea mare sau prea stramt. 

In primul exercitiu financiar Polonia dispunea de 12,8 mld. euro. 2,9 mld. au mers catre acest program regional de dezvoltare.

Algoritmul impartirii fondurilor intre regiuni

Apoi, pentru perioada 2007-2013, la initiativa administratiilor locale, guvernul a gandit o alta aranjare. A dat anumite sume de bani fiecarei regiuni, lasandu-le sa decida fiecare cum ii foloseste si in ce activitati ii investeste la nivel local.

Desigur ca au aparut multe controverse furtunoase intre regiuni in ceea ce priveste distributia fondurilor, dar in cateva saptamani s-au rezolvat, isi aminteste secretarul de stat. „Am creat un algoritm de alocare a fondurilor - 80% in functie de numarul de locuitori, 10% in functie de PIB din regiune si 10% in functie de nivelul somajului (daca era mai mare decat media). Asa s-au creat asa-zisele portofele regionale”, a aratat Slugocki.

In aceasta perspectiva, care are o alocare de 87,3 miliarde de euro, aproape 16 mld. euro (20%) merg catre programele regionale, iar administratorii acestor programe sunt judetele. Totusi, Ministerul Dezvoltarii Regionale coordoneaza transferul acestor fonduri, intrucat trebuie sa garanteze o anumita complementaritate intre programele orizontale, de la nivel national, si cele regionale.

La nivel national sunt patru programe: Infrastructura si mediu, Economie inovativa, Capital uman si Dezvoltarea Poloniei de Est. La nivel regional sunt 16 programe complementare. 

Succes, da. Dar nu se culca pe-o ureche

„S-ar parea ca Polonia si-a elaborat deja un program foarte bun, insa nu e asa. Urmatoarea perspectiva este foarte importanta si vrem sa mergem cu un pas inainte, vrem sa dam un rol si mai important regiunilor, sa descentralizam programul finantat din Fondul Social European si sa il facem si pe acesta la nivel regional. De asemenea, vrem sa sporim si sumele pe care le dam programelor regionale”, a spus oficialul cu ambitie.

In luna iunie a anului trecut, guvernul a aprobat deja „Strategia nationala de dezvoltare regionala”, document care pune bazele in ceea ce priveste felul in care se va proceda in Polonia in urmatoarea perioada 2014-2020.

Autor: Arabela Boboc

Suntem codasi la plati, dar si la contracte semnate cu fonduri europene

Sursa: Fin.ro 18 Mai 2011

Romania continua sa aiba cea mai redusa rata de absorbtie din Uniunea Europeana, rambursarile catre beneficiari ridicandu-se la numai 11,74% la finalul lunii aprilie. In conditiile in care nivelul platilor a incetinit, in aprilie fiind realizate transferuri de 349 de milioane de lei, fata de 929 de milioane de lei in martie. In primele patru luni ale anului, platile efective au crescut de la 1,5 mld. euro la aproximativ 2,36 mld. euro (9,729 miliarde de lei). Guvernul Romaniei si-a propus ca tinta pentru finalul anu­lui sa ajunga la 3 mld. euro (grad de absorbtie de 25%). 

La sfarsitul anului 2010, punct de referinta intrucat reprezinta jumatatea perioadei de programare 2007-2013, Romania se plasa pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste platile efectuate catre beneficiarii de fonduri structurale si de coeziune, cu 7% (1,5 miliarde de euro) din suma alocata de 19,7 miliarde de euro, po­tri­vit studiului „Fondurile UE in Europa Centrala si de Est - Raport privind progresul inregistrat in perioada 2007-2010”, realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri euro­pene si Sector Public a KPMG.

Pe primele locuri la ab­sor­b­tia fondurilor structurale si de coeziune se situeaza Le­to­nia si Lituania, cu plati de 30%, respectiv 29% din su­me­le alocate. Cele 10 state din ECE au alocate in total, pentru pe­rioada 2007-2013, fonduri europene in valoare de 172,6 miliarde de euro, respectiv 208,2 miliarde de euro, daca punem la socoteala si contributiile nationale ale fiecarui stat. 

La finalul anului trecut, tarile baltice inregistrasera cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, intre 60% si 76%. Alte tari se situeaza la mijloc, cu 48% pana la 57%, iar Romania, cu 45% (10,4 mld. euro), si Bulgaria, cu 37%, pe ultimele locuri. Granturile contractate de cele 10 tari din ECE se ridicau la 110,2 mld. euro, re­prezentand 53% din total. Pana la sfarsitul anului 2010, o suma de 36,3 miliarde de euro (respectiv 17%) din buge­tul disponibil a fost ram­bursata beneficiarilor din regiune.

Autor: AB

Economia sociala, sustinuta prin proiecte de peste 630 de milioane de lei

Prin intermediul a 58 de contracte de finantare vor fi identificate si sprijinite numeroase grupuri de persoane defavorizate pe piata muncii 

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

In Europa, economia sociala detine o pondere de 10% din volumul total al economiilor nationale si asigura 11 milioane de locuri de munca, ceea ce reprezinta aproximativ 6% din totalul fortei de munca la nivel comunitar. Spre deosebire, in Romania acest domeniu de-abia incepe sa se extinda, in mare parte cu ajutorul fondurilor europene pentru resurse umane, aferente DMI 6.1 - Dez­voltarea economiei sociale al Progra­mului Operational Sectorial Dezvol­tarea Resur­selor Umane. In cadrul acestui Domeniu Major de Interventie au fost contractate 58 de proiecte, in valoare totala de apro­ximativ 631,5 milioane de lei.

Uniunea Europeana a alocat fonduri importante dezvoltarii economiei socia­le, un concept bazat pe identificarea si sprijinirea unor grupuri de oameni defavorizati pe piata muncii, care se afla in imposibilitatea de a intreprinde activitati care sa le aduca venituri. Prin­cipalul motor al economiei sociale este actiunea in slujba comunitatii, a mem­brilor unei organizatii, si nu profitul.

Desi o definitie care sa corespunda tutu­ror abordarilor aplicate de statele mem­bre nu exista, putem spune, in mare, ca obiectivul principal este contributia activa la constructia unei economii com­petitive, performante, dar in acelasi timp producatoare de coeziune sociala. Dife­renta dintre economia de piata, bazata pe capital, si economia sociala este ca in cazul celei din urma primeaza partici­parea fiecarui individ in parte, venitul se redistribuie catre membri. 

In cadrul DMI 6.1 Dezvoltarea econo­miei sociale al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost contractate 58 de proiecte, in valoa­re totala de aproximativ 631,5 mili­oane de lei.

Asociatia Europa pentru Dezvoltare Umana a obtinut una dintre finantari, pen­tru proiectul „Reteaua Incuba­toa­relor de Economie Sociala, abordare stra­tegica a dezvoltarii resurselor uma­ne”, in valoare de 20,277 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro), care se implementeaza in regiunile Bucuresti-Ilfov, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia si Sud Est, pe o perioada de trei ani.

Sustinere pentru sute de oameni din categorii vulnerabile

Activitatile prevazute in proiectul demarat deja includ realizarea unor studii si analize in domeniu la nivel national si european, infiintarea si dezvoltarea unei retele interregionale tip comunitate de practica pentru economie sociala sustinuta online, programe de formare pentru specialisti in domeniu, in vederea sprijinirii dezvoltarii incu­batoarelor de economie sociala (centre de sustinere a noilor afaceri) ce urmeaza sa fie deschise cate unul in fiecare dintre cele patru regiuni si, nu in ultimul rand, infiintarea, dezvoltarea si asistarea a 20 de intreprinderi sociale.

Astfel, grupul-tinta este alcatuit pe de-o parte din 100 de formatori si 200 de specialisti in economia sociala, ce vor face parte ulte­rior dintr-un corp al consultan­ti­lor/formatorilor, respectiv dintr-un corp al specialis­tilor/antre­pre­norilor so­ciali. Totodata, vor fi sprijinite 500 de per­soane care apartin grupurilor vulne­rabile, dintre care 25 de persoane care locuiesc in comunitati izolate, 25 de persoane cu dizabilitati, 100 de persoane de etnie roma, iar alte 35 din alte grupuri vulnerabile.

Partener transnational, experienta bogata

Bolt International Consulting este partenerul care va asigura importul de experienta externa, fiind implicat in managementul si implementarea unor proiecte similare in alte cinci state. „Urmarim sa aducem in Romania expe­rienta din Uniunea Europeana, bunele practici, putem spune ca am invatat si din greseli. Una dintre probleme este faptul ca odata incheiata perioada de finantare, intreprinderile sociale nou-create se inchid. 

Pe asta vrem sa ne con­centram, pe durabilitatea si sustena­­bilitatea pe termen lung a unitatilor deschise. Un exemplu de experienta pozitiva este o cooperativa pentru femei din Italia, infiintata intr-un astfel de proiect, care creeaza si vinde de opt ani produse traditionale”, a impartasit din expe­rienta sa Ioannis Parcharidis, mana­ger general al Bolt Consulting.

Infiintarea a 24 de noi structuri in mediul rural

Un alt proiect strategic, de aceasta data adresat strict mediului rural, a demarat in urma cu aproape un an si se afla, prin urmare, intr-un stadiu mai avansat. „RURES, spatiul rural si econo­mia sociala in Romania”, implementat de Fundatia Soros Romania, are o valoare totala de 9,87 milioane de lei si se va desfasura pana in iulie 2013. Cele mai importante obiective sunt dezvol­tarea unor noi structuri de economie sociala in 24 de comunitati din patru regiuni, precum si dezvoltarea unui pachet de servicii pentru persoanele interesate in dezvoltarea de initiative specifice economiei sociale. 

Printre activitatile din proiect se evidentiaza cea privind instruirea a 96 de persoane din cele 24 de comunitati, in tematici ce apartin economiei sociale: planificarea afacerilor, construirea instrumentelor pentru dezvoltarea unei afaceri, defi­nirea obiectivelor pentru afacerile mici si mijlocii, planul de marketing, cal­cularea costurilor, managementul finan­ciar, structura si dezvoltarea unui plan de afaceri etc. De asemenea, va fi orga­nizat un curs certificat de Tehnologia informatiei si comunicarii (TIC) pentru 48 de persoane.

Proiectul RURES va implini  in iunie un an de implementare si se afla in faza in care au inceput colaborarile cu „persoane-resursa” din sate - specialisti, printre care patroni ai unor firme, SRL-uri din sat, dar si cu persoane cu diverse tipuri de vulnerabilitate: romi, persoane care traiesc din venitul minim garantat, persoane care au abandonat timpuriu scoala, familii care au trei sau mai multi copii, a aratat Florentina Constantin, coordonator economie sociala in cadrul proiectului. 

„Prospectam idei de afaceri care ar putea fi fezabile, am identificat de exemplu cooperative de credit func­tionale in localitatile din Moldova care ar putea sa sprijine crearea unei cooperative de productie, de asemenea sunt romi care sunt foarte priceputi si cautati pentru productia de confectii metalice, iar aici miza este de a-i organiza intr-o forma juridica cu scop lucrativ, intr-o intreprindere sociala care sa le ofere cadrul pentru a-si fructifica potentialul”, a declarat pentru „Fin.ro” Florentina Constantin.

Din grupul-tinta fac parte asistenti maternali, familii monoparentale sau cu mai mult de doi copii, lucratori sociali, persoane care au parasit timpuriu scoala, cele care locuiesc in comunitati izolate, care traiesc din venitul minim garantat, romi.   

Autor: Arabela Boboc

Consultanta gratuita de 2 mil. € pentru infiintarea de afaceri nonagricole in mediul rural

Ateliere de tamplarie, croitorie, fabrici de incaltaminte, pensiuni turistice si chiar mici fabrici de mobila sunt doar cateva dintre ideile ce pot fi puse in practica 

Sursa: Fin.ro  27 Aprilie 2011

Un proiect european cofinantat prin POSDRU a strans la un loc toate ingredientele necesare succesului in afaceri - accesul la finantare nerambursabila, ac­ce­­sul la creditare, informare corecta si consiliere, cursuri de antreprenoriat care sa-i permita micului afacerist sa duca proiectul mai departe. Astfel, sunt abor­date problemele majore cu care se confrunta cei din mediul rural: accesul dificil la informare, accesul restrans la surse de finantare sau de cofinantare si un nivel scazut de competente manageriale. 

Proiectul strategic „Antrepreno­ria­tul nonagricol rural, sansa a dezvoltarii sustenabile a zonelor rurale”, imple­mentat de RomActiv Business Con­sulting impreuna cu Patronatul Tine­rilor Intreprinzatori din Romania, Asociatia Centrul de Dezvoltare SMART si Asociatia Centrul de Consul­tanta si Management al Proiectelor Europroject are o valoare totala de 8.259.218 lei, fiind cofinantat prin Pro­gramul Operational Sectorial Dezvol­tarea Resurselor Umane (POSDRU). 

Obiectivul principal este promovarea culturii si competentelor antrepre­noriale ale micilor sau viitorilor intreprinzatori din mediul rural in scopul dezvoltarii de activitati nona­gricole. 

Odata identificate, persoanele cu spirit antreprenorial din mediul rural vor fi informate asupra opor­tunitatilor reale de initiere a unor afaceri nonagricole, vor primi instruire de baza in organizarea unor mici intreprinderi, precum si consiliere si asistenta in obtinerea de finantare atat prin credite, cat si nerambursabila. 

„Printre problemele majore cu care se confrunta cei din mediul rural se remarca in primul rand accesul dificil la informare, accesul restrans la surse de finantare sau de cofinantare, un nivel mai scazut de competente manageriale, structura precara sau inexistenta serviciilor de sanatate sau a utilitatilor publice. Se adauga un nivel scazut al conditiilor de trai si locuri de munca putine. Dar cu toate acestea sunt persoane care vor sa investeasca in mediul rural, care vor sa-si dezvolte afaceri”, a declarat managerul proiec­tului, Diana Ungureanu.

Acoperire pe aproape jumatate din judetele tarii

Grupul-tinta al proiectului se ridica la 2.000 de persoane din mediul rural care vor fi ajutate sa-si deschida afaceri sau sa le dezvolte pe cele deja in desfasurare. Acoperirea programului se va intinde pe aproximativ 50% din suprafata tarii, respectiv 23 de judete. 

Vor avea loc campanii de informare in 70 de comune, prin intermediul carora cei interesati vor afla despre cele 10 centre de consiliere care sunt deja deschise in teritoriu. Mai departe, in aceste centre se vor desfasura celelalte activitati prevazute - selectarea gru­pului-tinta, incadrarea persoanelor in categoria potrivita prin stabilirea pentru fiecare a celui mai indicat tip de afacere, cursurile de antreprenoriat etc. „Noi incercam prin acest proiect sa acordam consiliere si asistenta inclusiv celor care vor sa dezvolte o afacere mica, de familie, intre 10.000 si 50.000 de euro. 

Am inglobat toate ingre­dientele necesare: accesul la finantare nerambursabila, accesul la creditare, informare corecta si consiliere, cursuri de antreprenoriat care sa-i permita micului afacerist sa duca proiectul mai departe”, a precizat Radu Onofrei, directorul RomActiv.

10 planuri de afaceri

Noilor intreprinzatori li se vor prezenta 10 planuri de afaceri dintre care pot alege, precum si un ghid complet de infiintare a unei firme. Printre ideile de afaceri propuse se numara ateliere de tamplarie, fabrici de materiale, fabrici de incaltaminte, lucrari de constructii fabrici de peleti, pensiuni turistice, unitati de prelu­crare a pietrei, ateliere de croitorie, servicii de frizerie/coafor si chiar mici fabrici de mobila.   

Totusi, munca celor implicati in acest proiect nu va fi usoara, spune Catalina Musat, de la directia Relatii Publice din cadrul APDRP, bazandu-se pe experienta pe care a dobandit-o in cadrul campaniei de informare despre finantarile europene pe care institutia o desfasoara. „Oamenii din spatiul rural sunt foarte reticenti. Ii veti strange relativ greu la aceste intalniri. Sunt si oameni cu experienta care au accesat fonduri SAPARD, iar acum se orienteaza cu succes spre FEADR, insa cei mai multi nu sunt deschisi. 

Pro­blema cea mai dureroasa este partea de cofinantare pe care trebuie sa o asigure cel putin in cadrul programului pe care il gestionam noi”, a spus aceasta. Pe viitor, si cei care vor participa la campania derulata de APDRP vor putea fi indrumati catre centrele de con­sultanta gratuita ale proiectului POSDRU, astfel incat sa fie ajutati sa obtina cofinantarile necesare de la bancile care colaboreaza. De altfel, cheia de verificare a proiectelor o reprezinta banca, sustin reprezentanti ai institutiilor de credit.

Proiectul, demarat la finalul anului trecut, se va desfasura pe o perioada de doi ani, iar activitatile propuse vor incepe in luna mai, cand vor avea loc sesiuni de informare in Bihor, Arad, Neamt si Mures.

Atelier de tamplarie, pas cu pas

• Realizarea de ferestre si usi din PVC cu geam simplu sau termopan

• Investitia intre 10.000 si 200.000 de euro (bani pentru infiintarea firmei, echipamente de productie, mai putin costul terenului si al cladirii)

• Identificarea potentialilor clienti- persoane fizice sau firme din zona care isi modernizeaza casele sau sediile, precum si firme de constructii din zona

• Gasirea in zona a furnizorilor de materie prima si materiale

• Alegerea formei juridice de functionare (SRL, PFA, intreprindere individuala), a codului CAEN

• Obtinerea autorizatiilor de functionare - avize si autorizatii de mediu, protectia muncii si prevenirea incendiilor

• Dotarea atelierului cu echipamente

• Angajari - pentru o unitate mica doi angajati sunt suficienti

Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari

Schimbarea regulilor in timpul jocului ii determina pe consultanti si pe beneficiari sa se astepte la rezilieri de contracte si chiar la blocarea absorbtiei 

Sursa: Fin.ro 1 August 2011

Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in pro­iectele finantate din fon­duri structurale si de coe­ziune de la 30% la 10% se va ras­fran­ge asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguver­namentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor intero­gati de „Fin.ro”. Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.

Pana in prezent, avansul pentru pre­finantarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului. Insa, motivand ca multe dintre firmele care contracteaza prefinantarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltu­ielilor, astfel incat ministerele sa trans­mita la randul lor actele de decont la Bruxelles, guvernul a decis sa reduca pla­fonul prefinantarii la 10% din v­a­loa­rea eligibila a proiectului.

Pe data de 26 iulie a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministrului Finantelor nr. 2359, urmat a doua zi de un altul - Or­dinul ministrului Finantelor nr. 2370, care aducea rectificari. Principalele pre­vederi cuprinse in aceste ordine se refera la reducerea procentului de prefinantare acordata beneficiarilor de la 30% la 10%, acordarea prefinantarii in transe, astfel incat prima transa sa nu poata depasi 5%, iar urmatoarele transe sa se acorde nu­mai dupa autorizarea cheltuielilor efec­tuate, in valoare de minimum 60% din valoarea cumulata a transelor anterioare de prefinantare. Suma solicitata prin prima cerere de rambursare nu se mai ramburseaza integral. 

Pana in prezent, recuperarea prefi­nantarii se facea prin deducerea a mi­nimum 30% din cererile de rambursare depuse incepand de la  a doua cerere de rambursare. Prima cerere de rambur­sare era restituita integral ca un sprijin pentru sustenabilitatea demararii si continuitatii proiectului.

De acum inainte, recuperarea incepe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platita in procent de maximum 70%. Alte noi prevederi sunt recuperarea intregii prefinantari de catre autoritatile de management, in situatia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare in termen de maximum patru luni de la primirea acesteia, precum si recuperarea de catre AM-uri a prefinantarii neutilizate, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de maximum sase luni de la primirea primei transe de prefinantare, cereri de rambursare in cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate. 

Concret, indiferent de prefinantarea primita, aceasta trebuie cheltuita si solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum sase luni de la primire.

ACIS: „Noul procent este suficient”

Catalin Vatafu, seful ACIS, a explicat, intr-un comunicat, ca noul cuantum al prefinantarii ar trebui sa fie suficient pentru un beneficiar riguros. „Cota de 10%, nou stabilita, desi este mai redusa decat cea acordata pana in prezent, este suficienta pentru a asigura corespun­zator gestiunea financiara a imple­men­tarii proiectului in conditiile in care beneficiarul asigura o riguroasa corelare a activitatilor proiectului cu depunerile la autoritatile de management ale cere­rilor de rambursare a cheltuielilor. Aceas­­ta modificare legislativa s-a dovedit a fi necesara in conditiile in care prefi­nan­tarea acordata initial in procent de 30%-40% nu a generat, din partea bene­ficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate in proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite in acest scop de la Uniunea Eu­ro­peana”, a declarat seful Autoritatii pen­tru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) Catalin Vatafu. 

Consultantii: Multe din proiectele aflate in implementare ar putea fi blocate

De cealalta parte, consultantii isi exprima speranta ca autoritatile au adoptat noul pachet de masuri pe baza unei analize privind impactul negativ