Tinta Ministerului Dezvoltarii de a folosi 15% din banii alocati regiunii Bucuresti-Ilfov pana la finele lui 2011, ratata cu o treime. Pentru 2012 se tinteste o dublare!

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), institutie care gestioneaza implementarea Programului Operational Regional (POR), isi fixase pentru finele anului 2011 o tinta de 15% privind absorbtia fondurilor destinate regiunii Bucuresti-Ilfov, insa va rata cu o treime, se va ajunge doar pana la 10%, potrivit Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti - Ilfov (ADRBI). Ratand tinta pe anul curent, pentru anul viitor ambitia autoritatilor se incordeaza: se vrea un procent de cel putin 20%, chiar 25% daca se poate.

Suma totala orientativa disponibila pentru proiectele din regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2007-2013 este de 358 milioane de euro.

Cerere exista, in total, au fost depuse 796 de proiecte, insumand 828,3 milioane de euro (3,6 miliarde lei), fiind depasit de peste doua ori bugetul alocat. Cu toate acestea, au ajuns la faza de semnare a contractelor doar 188 de proiecte, in valoare de aproximativ 185 milioane de euro (807 milioane de lei). In faza de finalizare - numai 19!

Pe baza faptului ca incepand cu luna septembrie au fost semnate mai multe contracte decat pana atunci (pana la sfarsitul lunii septembrie fusesera semnate 122 de contracte de finantare, iar din septembrie pana in prezent s-au mai semnat 66), ADRBI estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2012 rata de absorbtie se va dubla, cel putin. Va fi cuprinsa intre 20% si 25%.

Mult succes(uri)!

Orban: Trebuie sa cheltuim 6,7 miliarde de euro din fonduri UE pana in 2013. Platile in prezent: doar 716 mil. €

Sursa: Fin.ro 19 Septembrie 2011

Rata reala de absorbtie a fondurilor europene este de 3,7%, iar in anii urmatori, respectiv 2012 si 2013, Romania va trebui sa cheltuiasca 1,9 miliarde de euro, respectiv, 6,7 miliarde de euro, a declarat astazi Leonard Orban, in cadrul audierilor in comisiile parlamentare. 

,,Anul 2013 va insemna un maxim de cheltuire a fondurilor comunitare, cu o cifra de 6,7 miliarde de euro. Pana acum Romania a cheltuit 716 milioane de euro", a spus Orban.

Orban a primit, astazi, avizul favorabil al comisiilor parlamentare de administratie si afaceri europene pentru functia de ministru al Afacerilor Europene.

Majoritatea voturilor au fost „pentru”, insa reprezentantii USL au absentat de la audieri. S-a inregistrat si o abtinere, din partea deputatului Mircea Giurgiu, fost PDL, in prezent fara apartenenta la un grup parlamentar.

Absorbtia pe fonduri europene a urcat la 12,4%. Guvernul vrea 20%-25%

Sursa: Fin.ro 16 Iunie 2011

La finalul lunii mai 2011, gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a urcat la 12,4%, de la 11,74% la sfarsitul lunii anterioare, ca urmare a reali­zarii unor plati catre beneficiari, reprezentand prefinan­tari si rambursari, de aproximativ 506,5 milioane de lei (124 milioane de eu­ro). Astfel, platile tota­le efectuate insu­­mea­za 10,23 miliarde de lei (2,5 mld. euro), fata de 7,4 miliarde de lei la 31 decembrie 2010, cand gradul de absorb­tie era de

Suntem codasi la plati, dar si la contracte semnate cu fonduri europene

Sursa: Fin.ro 18 Mai 2011

Romania continua sa aiba cea mai redusa rata de absorbtie din Uniunea Europeana, rambursarile catre beneficiari ridicandu-se la numai 11,74% la finalul lunii aprilie. In conditiile in care nivelul platilor a incetinit, in aprilie fiind realizate transferuri de 349 de milioane de lei, fata de 929 de milioane de lei in martie. In primele patru luni ale anului, platile efective au crescut de la 1,5 mld. euro la aproximativ 2,36 mld. euro (9,729 miliarde de lei). Guvernul Romaniei si-a propus ca tinta pentru finalul anu­lui sa ajunga la 3 mld. euro (grad de absorbtie de 25%). 

La sfarsitul anului 2010, punct de referinta intrucat reprezinta jumatatea perioadei de programare 2007-2013, Romania se plasa pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste platile efectuate catre beneficiarii de fonduri structurale si de coeziune, cu 7% (1,5 miliarde de euro) din suma alocata de 19,7 miliarde de euro, po­tri­vit studiului „Fondurile UE in Europa Centrala si de Est - Raport privind progresul inregistrat in perioada 2007-2010”, realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri euro­pene si Sector Public a KPMG.

Pe primele locuri la ab­sor­b­tia fondurilor structurale si de coeziune se situeaza Le­to­nia si Lituania, cu plati de 30%, respectiv 29% din su­me­le alocate. Cele 10 state din ECE au alocate in total, pentru pe­rioada 2007-2013, fonduri europene in valoare de 172,6 miliarde de euro, respectiv 208,2 miliarde de euro, daca punem la socoteala si contributiile nationale ale fiecarui stat. 

La finalul anului trecut, tarile baltice inregistrasera cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, intre 60% si 76%. Alte tari se situeaza la mijloc, cu 48% pana la 57%, iar Romania, cu 45% (10,4 mld. euro), si Bulgaria, cu 37%, pe ultimele locuri. Granturile contractate de cele 10 tari din ECE se ridicau la 110,2 mld. euro, re­prezentand 53% din total. Pana la sfarsitul anului 2010, o suma de 36,3 miliarde de euro (respectiv 17%) din buge­tul disponibil a fost ram­bursata beneficiarilor din regiune.

Autor: AB

Catalin Vatafu, seful ACIS: In 2012 si 2013 vom vedea ce fonduri UE se vor pierde

Seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale spune ca, daca nu vom reusi sa atingem tinta de 3 mld. euro plati interne pana la sfarsitul anului, cea mai mare presiune asupra Romaniei va fi peste doi ani

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a trecut in su­bordinea directa a prim-ministrului, ocazie cu care Catalin Vatafu, consilier personal al pre­mierului, a preluat coordonarea acesteia. Intr-un interviu acordat „Fin.ro”, secretarul de stat vorbeste despre rata extrem de scazuta a absorbtiei, masurile ce vor fi luate pentru accelerarea atragerii banilor alocati, dar si despre riscul de dezangajare automata a fondurilor in urmatorii ani daca situatia nu se imbunatateste. De ase­me­nea, Vatafu a precizat ca nu exista in pre­zent premise pentru stipularea unor tinte efective de absorbtie in viitorul acord preventiv cu FMI.

,,Fin.ro”: Ati preluat coordonarea ACIS de curand. Unul dintre scopu­rile declarate ale acestei schimbari este sporirea autoritatii asupra institutiilor care lucreaza cu fon­duri europene. Ce inseamna practic acest lucru? Aveti alte atributii fata de cele ale directorului ACIS?
Catalin Vatafu: Constituirea ACIS ca departament in subordinea prim-minis­trului vizeaza intarirea rolului autoritatii, al capacitatii ei si, de asemenea, al auto­ri­ta­tii acestei structuri in dialogul cu auto­ritatile de management (AM). Suntem intr-un moment in care gradul de ab­sor­btie este unul nu tocmai satisfacator, mo­tiv pentru care avem nevoie urgenta de o serie de masuri decisive pentru impul­sio­narea ritmului de absorbtie. Acestea tre­buie implementate cu o anumita fer­mitate, iar noul statut al ACIS ii confera o autoritate suplimentara asupra AM-urilor, care sunt cele care vor implementa fizic ma­surile. Nu e vorba despre atributii su­pli­mentare, este vorba doar despre o cres­tere a greutatii specifice autoritatii prin prisma coordonarii directe in fata prim-ministrului. Vom avea astfel posi­bi­li­tatea sa monitorizam mai strans ma­su­rile ce vor fi luate in perioada urmatoare si, im­pli­cit, sa manifestam acea fermitate de care este nevoie pentru a ne asigura ca masurile vor fi implementate potrivit angajamentelor asumate.

Veti putea impune si sanctiuni?
Autoritatea in sine nu isi propune apli­carea unor sanctiuni in relatia cu auto­ri­tatile de management. Nici nu exista o relatie stricta de subordonare intre ACIS si acestea. Insa scopul principal urmarit prin acest transfer al autoritatii este ca prim-ministrul sa beneficieze de o infor­matie veridica si in timp util referitoare la modul in care decurge procesul de ab­sorb­tie. Deciziile cu privire la diverse sanctiuni le ia deja prim-ministrul si aces­tea au, de obicei, o dimensiune politica.

Absorbtia pe fonduri structurale si de coeziune: 11,64%

In acest moment cat este rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune?
Potrivit ultimelor date disponibile, din 22 aprilie, au fost depuse 28.128 de pro­iec­te, in valoare de aproximativ 52,5 mld. euro. Din acestea au fost aprobate 7.343, in valoare de 17,8 mld. euro, iar 5.575 de proiecte aprobate s-au trans­for­mat in con­tracte de finantare, cu o valoare eligibila de 12,4 mld. euro. In ceea ce priveste pla­tile catre beneficiari, acestea se ridica la apro­ximativ 2,35 mld. euro, ceea ce repre­zin­ta 11,64% din alocarea 2007-2013. Tinta pe care ne-am propus-o pentru finalul anului 2011 este de 3 mld. euro, o valoare care are la baza tintele asumate individual de fiecare dintre autoritatile de mana­ge­ment si care reprezinta un grad de absorbtie de 25%.

Exista un plan de masuri pe care il discutati cu CE. Cand va fi acesta definitivat si cand va incepe implementarea sa?
In stransa colaborare cu AM-urile, pe de o parte, cat si cu expertii de la Comisia Europeana, pe parcursul ultimelor patru-cinci luni, ACIS a condus acest proces de elaborare a unui plan de masuri prio­ri­tare pentru consolidarea procesului de absorbtie, plan care la momentul acesta se afla in faza de definitivare, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus apro­ba­rii guvernului, iar ulterior sa fie transmis partenerilor de la Bruxelles. Deja exista o serie de masuri prevazute in plan si care se afla in implementare.

Puteti sa ne dati cateva exemple?
Planul e structurat pe sapte mari directii de actiune. Una dintre acestea vizeaza, spre exemplu, achizitiile publice. Pe acest palier exista mai multe masuri, una dintre acestea se refera la stan­dar­di­zarea documentatiilor de atribuire pentru licitatii. Incercam standardizarea lor pen­tru a usura munca autoritatilor locale care se confrunta cu o serie de dificultati in derularea procesului de achizitie publica.

In ce sens este deja in implementare?
In sensul in care la nivelul ANRMAP exista deja o serie de grupuri de lucru constituite pe cele trei domenii relevante din punctul nostru de vedere: transport, energie si mediu. In componenta gru­pu­rilor de lucru intra pe de o parte specialisti din partea ANRMAP, a AM-urilor care gestioneaza programele respective, repre­zen­tanti ai asociatiilor profesionale ale inginerilor, proiectantilor si, pe de alta parte, reprezentanti ai mediului de bu­siness - ai firmelor, companiilor care acti­veaza pe respectivele domenii de acti­vitate. Aceste grupuri functioneaza de o buna bucata de vreme urmand ca in trimestrul trei sa fie finalizate aceste docu­mentatii-tip, este un proces laborios si de durata si vizeaza nu doar actuala pers­pec­tiva financiara, ci si pe cea din 2014-2020. Mai sunt si alte masuri, precum cea care vizeaza scurtarea duratei anumitor etape din managementul ciclului de proiect. Ma refer aici la simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare in vederea efectuarii platilor catre bene­fi­ciari. Simplificand acest proces urmarim sa obtinem acea accelerare suplimentara de care avem nevoie.

Din 2,35 mld. euro plati catre beneficiari doar 760 mil. euro sunt rambursari 

Avand in vedere timpul care se va scurge pana cand va fi aplicat acest plan, in ce masura credeti ca veti reusi sa atingeti tinta privind absorbtia propusa pana la finalul anului?
Masurile acestea, asa cum au fost concepute si convenite cu partenerii in­terni si cu DG REGIO, vor produce efecte in mod gradual. O parte din aceste masuri isi vor face simtite efectele chiar din cea de-a doua jumatate a anului, altele vor avea efecte partiale in 2011, iar o a treia categorie de masuri vizeaza perspectiva medie si lunga pentru a atinge nivelul de 90% absorbtie la sfarsitul anului 2015.

Mai este mult de munca...
Este adevarat, la fel de adevarat este si ca pe parcursul ultimilor doi ani s-au facut eforturi constante de la nivel guverna­men­tal pentru imbunatatirea atragerii fondurilor europene care au produs efecte vizibile. De exemplu, stam foarte bine la cateva capitole. La momentul acesta sunt depuse proiecte a caror valoare depaseste de 2,5 ori intreaga alocare financiara. Stam de asemenea bine la ceea ce inseam­na aprobare, respectiv evaluarea si apro­ba­rea acestor proiecte. Stam  bine la con­tractare, avem contracte semnate in valoare de 50% din alocarea totala pe fon­duri structurale. Din nefericire, princi­pa­le­le probleme sunt in partea de im­ple­mentare efectiva. Aici se inregistreaza un decalaj, nedorit de altfel, de la valoarea contractelor de 12,4 miliarde de euro la nivelul platilor, care este de 2,35 mld. euro. Incercam prin acest plan de masuri sa reducem acest ecart stimuland in mod adecvat etapa de implementare fizica si financiara a proiectelor, care sa se traduca ulterior in plati catre beneficiari.

Din suma platita efectiv pana in prezent cat la suta reprezinta prefinantari si cat rambursari?
Raportul este cam doi la unu in fa­voarea prefinantarii. Din intreaga suma plati interne catre beneficiari rambur­sa­rile interne din fonduri UE reprezinta 760 de milioane de euro, restul reprezentand prefinantarile.

In mare parte sunt bani inca neverificati...
Da, este un fel de a spune. Sunt bani care se afla deja in buzunarele bene­fi­cia­rilor, in economia reala. Cheltuirea aces­tor bani nu a fost inca demonstrata prin facturi. La momentul acesta, AM-urile asteapta sa primeasca de la beneficiarii care implementeaza proiectele facturi prin care sa deconteze aceste prefinan­tari.

Dar sunt si multe cereri de rambursare deja depuse la care se asteapta platile.
Asta este o masura a carei importanta incercam sa o constientizam cu totii si pe care vrem sa o implementam cu prio­ritate - masura scurtarii duratei de pro­ce­sare a acestor cereri de rambursare in vederea efectuarii cu celeritate a platilor catre be­ne­ficiari. Sunt o serie de pro­ce­duri biro­cra­tice care intarzie procesarea cererilor de rambursare, exista si o sla­bi­ciune din punc­tul de vedere al capacitatii ad­mi­nis­trative a acestor AM-uri, ma refer la per­so­nal care nu face intotdeauna fata incarcaturii pe zona aceasta, insa suntem con­stienti de problema si incercam sa o solu­tionam cu prioritate in cursul anului 2011.

Care este situatia in prezent prin prisma regulilor n+2/n+3, potrivit carora alocarea anuala pe fiecare program trebuie cheltuita in urmatorii doi, respectiv trei ani? Ce riscuri sunt? Cati bani putem pierde pana la finalul anului 2011?
Aici as vrea sa va linistesc. Pentru 2011 nu exista pericolul real al dezangajarii automate a  niciunui euro din alocarea financiara a Romaniei. Insa in conditiile in care nu vom reusi sa atingem tintele propuse - cea de 3 mld. plati interne catre beneficiari pana la sfarsitul anului - aceasta presiune se va transfera catre 2012 si 2013. Punctul culminant, cea mai mare presiune asupra Romaniei din perspec­ti­va unor dezangajari automate pe fonduri, va fi in cursul lui 2013, intrucat atunci se vor suprapune cele doua reguli n+2 si n+3. Acestea doua se aplica pana la 2010 in­clusiv, ceea ce inseamna ca fondurile alo­cate inclusiv pentru 2010 trebuie cheltuite pana la finalul lui 2013. Incepand cu 2011, se schimba regula, se transforma in n+2, ceea ce inseamna ca de asemenea fon­du­rile alocate lui 2011 trebuie consumate pana la sfarsitul lui 2013. Speram ca odata cu implementarea acestui plan de masuri sa diminuam simtitor mergand pana la eliminarea oricarui risc de dezangajare automata.

„Nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene”

Care directie credeti ca ar fi mai potrivita: centralizarea sau descentralizarea?
La nivel european nu exista un sistem tip care sa garanteze succesul. Fiecare stat a avut o abordare diferita, inclusiv parti­cu­laritatile nationale au facut ca unul sau altul dintre state sa se indrepte catre un sistem mai centralizat, cu o singura autoritate sau catre unul descentralizat cu mai multe AM-uri. Pentru Romania, vreau sa se inteleaga foarte clar ca la momentul acesta, in pofida unor opinii exprimate de diversi politicieni si preluate de mass-media, nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene. Motivul este simplu - o remodelare a arhitecturii institutionale ar insemna reluarea procesului de acreditare a sistemului de catre CE. Ar insemna efectiv o blocare a functionarii acestor autoritati pe o perioada de mini­mum sase luni pana la un an. Nu avem voie sa pierdem timp atat de pretios pentru adoptarea unei masuri care nu ofera nicio garantie si nici nu face miracole.

Ce parere aveti despre propunerea de aducere a unor experti ai UE in autoritatile de management?
In dialogul cu CE partenerii de la Bruxelles si-au exprimat inclusiv dispo­ni­bilitatea de a ne furniza experti care ar putea reduce acel deficit de expertiza care exista din pacate la nivelul anumitor autoritati ale statului roman. Din punctul meu de vedere, nu am avea nicio obiectie fata de un asemenea demers. Avem un dialog regulat cu CE pe tema asta, este o masura la pachet cu acest plan de masuri prioritare.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, viitorul acord preventiv va include tinte privind atragerea fondurilor europene. Aveti mai multe informatii in acest sens?
Pana la acest moment nu am fost implicat in niciun fel in negocierile cu FMI. Odata cu asumarea noii calitati de coordonator al ACIS am fost deja con­tactat de reprezentantii Fondului Mone­tar International. Voi avea un dialog cu ei, dar, din cate stiu eu, nu exista in prezent premise pentru sti­pularea unor tinte efective de absorb­tie in acest acord preventiv.

Cariera

2011 - prezent secretar de stat – sef al Autoritatii de Coordonare a Instrumentelor Structurale

2009 - 2011 - consilier personal al primului-ministru, coordonatorul Departamentului de Relatii Externe, Guvernul Romaniei

2008 - 2009 - consilier Cabinetul europarlamentarului Theodor Stolojan

2007 - 2008 - director de proiect Forum Invest S.A

2004 - 2007 diplomat Ministerul Afacerilor Externe

2009 - diploma de studii postuniversitare in domeniul securitatii nationale

Colegiul National de Aparare

2005 - diploma de studii postuniversitare in domeniul afacerilor europene

Institutul European din Romania

1999 - 2003 diploma de licenta Facultatea de Relatii Internationale, Institutul de Relatii Internationale, Specializarea Diplomatie si studii regionale, Moscova, Federatia Rusa

1995 - 1999 diploma de licenta in economie Facultatea de Relatii Internationale, Academia de Studii Economice, Specializarea Tranzactii 

Internationale

 

Autor: Arabela Boboc

Consultanta pe fonduri europene, estimata la peste 4 miliarde de lei in perioada 2008-2013

In 2008-2009 s-au incasat bani pe consultanta din elaborarea si pregatirea proiectelor. Anul trecut, afacerile jucatorilor din domeniu au fost de aproximativ 100 mil. euro, din plati ce au inceput sa vina pentru implementare 

Sursa: Fin.ro 18 Aprilie 2011

Valoarea Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru peri­oada 2007-2013 este de 19,7 miliarde de euro, iar cea a fondurilor puse la dis­pozitie pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala se ridica la 13,3 miliarde de euro. Piata de consultanta pe fonduri europene este estimata la 1 miliard de euro in perioada 2008-2013, iar in 2010 s-a plasat la un nivel de aproximativ 100 de mili­oane de euro, potrivit jucatorilor din domeniu.

Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a fost infiintata in 2008, misiu­nea acesteia fiind concentrarea expertizei din mediul privat, pentru a deveni un partener de dialog constructiv in relatia directa cu autoritatile publice, in procesul de management al absorbtiei fondurilor europene. 

Cele 34 de companii care fac parte din asociatie sunt raspandite in toate cele opt regiuni de dezvoltare regionala, numarul total al proiectelor de finantare depuse si implementate pana in prezent de acestea fiind de peste 2.500, cu o valoare insumata de peste 1,5 miliarde de euro, atat in perioada fondurilor de preaderare, cat si a fondurilor posta­de­rare. Potrivit vicepresedintelui ACRAFE, Radu Onofrei, in acelasi timp director general al uneia dintre cele mai mari com­panii din domeniu, RomActiv Business Consulting SRL, piata de consultanta pe fonduri europene este estimata la 1 miliard de euro pentru perioada 2008-2013. In acelasi timp, Laurentiu Dinu, Country Manager al Accreo Romania, a precizat ca anul trecut afacerile firmelor de consultanta pe fonduri neram­bursa­bile s-au cifrat la aproximativ 100 de milioane de euro. 

„Plata serviciilor de consultanta este legata de doua momente in  «ciclul de viata» al unui proiect cu finan­tare din fonduri europene: mo­mentul aprobarii finantarii proiectului (eventual semnarea contractului de finantare nerambursabila) si etapele de pe parcursul implementarii proiectului. In 2008-2009 s-au incasat bani pe consultanta din elaborarea si pregatirea proiectelor, iar din 2010 banii au inceput sa vina din consultanta pentru implementarea pro­iec­telor”, a explicat pentru „Fin.ro” vice­presedintele ACRAFE.

Tendinta de dezvoltare pe consultanta si asistenta tehnica pentru autoritati publice

Afacerile RomActiv Business Con­sulting in perioada 2008-2010 au fost, in medie, de 600.000 euro/an, in crestere in 2010 si cu perspective de crestere pe 2011. Prezenta pe piata de opt ani, compania are noua birouri locale proprii, cu peste 30 de angajati full-time si are in portofoliu peste 450 de proiecte pe fonduri europene (fondurile structurale, PNDR/FEADR, FEP, IMPACT si alte programe publice de finantare nerambursabila precum ANIMMC, AFM), cu o valoare totala de peste 700 mil. euro, din care peste 80% implementate sau in faza de implementare. Domeniile de acti­vitate acoperite sunt diverse: admi­nistratie publica, industrie, cercetare si dezvoltare, turism, servicii, agricultura, pro­cesarea produselor agricole si fores­tiere, panificatie. 

Ca planuri de viitor, RomActiv se va axa pe dezvoltarea firmei in zona ser­viciilor de consultanta si asistenta tehnica pentru autoritati publice, in special pentru autoritatile care gestioneaza fon­duri europene (autoritati de mana­ge­ment, organisme si agentii de im­plementare, ACIS), a precizat Radu Onofrei.

Structura absorbtiei - 90% din plati sunt prefinantari

Infiintata in 2010, Accreo Romania aduce experienta poloneza in proiecte greenfield si brownfield, de cercetare si dezvoltare, energii regenerabile si efici­enta energetica, precum si in proiecte pri­v­ind cresterea competitivitatii si dez­vol­tare in HR, turism si sectorul me­dical. Despre nivelul de atragere a banilor euro­peni, reprezentantul Accreo a aratat ca, din 12% fonduri platite doar 2% au fost ram­bursari.

„Rata de absorbtie este sca­zuta nu numai ca total plati efectuate din alocarea totala, ci mai mult, daca ne uitam la structura banilor virati observam ca 90% sunt prefinantari. Cu alte cuvinte sunt fonduri platite, dar al caror mod de cheltuire nu poate fi verificat pana cand nu se depun cereri de rambursare. Problemele pe care le are guvernul cu Comisia Europeana sunt legate de aceasta situatie, sunt bani dati, dar a caror utilizare nu poate fi inca verificata. Rata de eroare acceptata la nivelul intregii Uniuni este de 2% (aceasta rezulta dupa verificarea facturilor)”, a declarat pentru „Fin.ro” Laurentiu Dinu, Country Mana­ger Accreo.

Ca un exemplu de buna prac­tica, Dinu a vorbit despre programele de finantare din Polonia, unde se da un  avans de 70% pentru fiecare proiect, insa nu se da tot odata, ci in transe de cate 15%. Astfel, beneficiarul este obligat sa justifice cum a cheltuit prima parte din avans pentru a primi transa urmatoare.

Valoarea totala a celor 14 proiecte pe care le gestioneaza in prezent Accreo Romania se invarte in jurul valorii de 30 de milioane de euro. Accreo se orienteaza catre investitii in companii mari, unul dintre motive fiind faptul ca acestea au capacitatea financiara de a-si onora la timp facturile, marturiseste repre­zentantul firmei de consultanta. Asta nu inseamna ca Accreo nu este deschisa si IMM-urilor.

O companie cu 94% rata de succes la contractare

Un alt jucator cu greutate pe piata de consultanta este si TDP Partners SRL, infiintata in 2007, cu  o cifra de afaceri de 290.000 de euro la finalul anului 2010. Rata de succes a proiectelor realizate de TDP Partners in vederea obtinerii de finantare s-a ridicat la 94%  in intervalul ianuarie-decembrie 2010. Valoarea totala a proiectelor contrac­tate de TDP prin toate programele de finantare este de 217 milioane de euro, din care: proiectele aflate in implementare – 32 de milioane de euro; proiecte depuse si aflate in analiza - 115 mili­oane de euro; proiecte finalizate - 7 milioane de e­uro. Restul proiectelor, in valoare de 63 de milioane de  euro, se afla in diferite stadii: fie sunt in lucru si in decurs de depunere, fie nu au fost contractate.

Finantari asteptate cu interes

Printre programele de finantare asteptate cu interes in 2011  de companiile de consultanta se numara  (POS CCE) Operatiunea 1.1. Investitii in IMM-uri si Op 1.1. Sprijin pentru intreprinderile mari, Op 2.3.1. Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative, Axa 3 - investitii in IT&C, Op 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; finantarile prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) precum si Fonduri nationale: Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii durabile si Fondul de mediu: Cresterea productiei de energie din surse regenerabile. Daca pe sectorul fondurilor destinate energiei, pana in prezent pentru partea de energie regenerabila beneficiarii au manifestat un interes crescut, in timp ce subdomeniul eficientei energetice a fost subaccesat, pentru liniile de finantare ce se vor lansa in toamna acestui an se asteapta o cerere mai mare pentru eficienta energetica (Axa 4 a POSCCE).

Obiectivele pe termen scurt ale ACRAFE pentru consolidarea procesului de absorbtie in 2011

•  publicarea celui de-al doilea raport intitulat ,,Propunere pentru absorbtia eficienta a fondurilor comunitare 2011”, prin care sa fie subliniate schimbarile operate in 2010 la nivelul intregului proces de absorbtie si care sa propuna noi seturi de masuri urgente, care sa aiba ca finalitate imediata aducerea absorbtiei Romaniei aproape de un procent „normal”;

• organizarea unor serii de intalniri cu institutiile din mediul bancar, avand ca scop derularea unor discutii deschise referitoare la scrisorile de confort care trebuie emise de aceste institutii, proces care, potrivit ACRAFE, pana in acest moment nu s-a derulat potrivit asteptarilor;

• identificarea urgenta, impreuna cu partenerii din Autoritatile de Management (AM), a solutiilor privind corectarea procedurilor de plati care se efectueaza cu decalaje majore;

• o noua directie de actiune in cadrul dialogului institutionalizat pentru Programul Operational Asistenta Tehnica; elaborarea unei strategii punctuale de intalniri imediate cu AM-urile, cu scopul de a identifica si demara proiecte concrete de asistenta tehnica, pentru ca ACRAFE sa poata fi implicata direct in procesul de implementare a programelor de finantare;

• implementarea proiectului „Cresterea capacitatii sectorului ONG de a colabora cu institutiile administratiei publice in vederea absorbtiei fondurilor europene”, pentru care a fost depusa cererea de finantare la AM pentru Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative.

• elaborarea unei proceduri de atestare/certificare a companiilor de consultanta din cadrul ACRAFE, avand ca rol profesionalizarea pietei de consultanta in finantari europene din Romania.

 Autor: Arabela Boboc