Bursieri universitari amenintati cu evacuarea din cauza intarzierii platilor

Tergiversarea rambursarii finantarilor europene compromite studiile la universitati din strainatate 

Sursa: Fin.ro 14 Aprilie 2010

Tinerii care au sansa de a invata in strainatate sprijiniti prin fon­duri europene ar putea sa o piar­da din cauza sistemului dezor­ganizat.

O universitate din Timisoara a accesat programul de studii doctorale si postdoctorale prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resur­selor Umane (POSDRU), insa din cauza intarzierii rambursarilor, studentii trimisi in strainatate au primit ordine de eva­cuare din unitatile de invatamant straine.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului (USAMVB), din Timisoara, are in deru­lare, din octombrie 2008, proiectul de grant „Program pilot de sustinere a cercetarii doctoranzilor bursieri”, finan­tat prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pe Dome­niul major de interventie 1.5., „Pro­grame doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii”. 

Ioan Hutu, prof. dr. USAMVB Timisoara

Desi proiectul a dema­rat in octombrie, odata cu ince­pe­rea anului de curs, prefinantarea de 30% a fost data abia in decembrie. Initiatorul proiectului, responsabil totodata si cu managementul cali­ta­tii acestuia, dr. Ioan Hutu, a precizat pe­n­tru „Fi­nan­ciarul” ca „doc­to­ran­zii si-au in­ce­put acti­vitatea la 1 oc­tom­brie 2008, iar in 15 noiem­brie urma sa le dam primii bani. Nu am reusit decat la fi­nele lui decembrie. S-a intarziat doua luni, in­trucat primii bani au intrat in 24 decembrie 2008”.

 

Apoi, la prima cerere de rambursare, depusa in martie anul trecut, intarzierea a fost de 157 de zile, fata de 45 cat ar fi trebuit potrivit contractului, iar la cea de-a doua, depusa in decembrie 2009, nu s-a primit raspuns nici pana in prezent. „Initial, am trimis a doua cerere de ram­bursare in data de 10 octombrie 2009, ulterior am refacut ceva la ea, ca asa s-a solicitat, iar noi, intre timp, am mai facut cheltuieli. Bineinteles, terme­nele se reseteaza. Ai gresit ceva sau s-a modificat ceva, o iei «de la inceput». 

Am retransmis cererea de rambursare cu numarul 2 in 28.12.2009. Dupa ce ai incarcat CR-ul (ce­re­rea de rambursare - n.r.), Action Webul se blocheaza, daca vrei sa mai adaugi alte cheltuieli pe Action Web trebuie sa ceri voie. Noi am transmis o cerere de acces in 9.11.2009 si ne-au dat acceptul abia in 21.12.2009. Ei bine, din 28.12.2009 se tot evalueaza CR2”, a explicat dr. Ioan Hutu. Cat des­pre retur­narea taxei pe valoarea adau­ga­ta, aceasta nu s-a facut de la semnarea proiectului, in septembrie 2008, din cauza ca nu au existat instructiuni de la Ministerul de Finante. 

Studenti in situatie critica

In prezent, din 60 de studenti 25 sunt la stagii in strainatate, insa din cauza intarzierilor rambursarilor, cinci dintre acestia, aflati in Franta, Germania si Italia, se afla deja intr-o situatie critica, avand ordin/instiin­ta­re de evacuare pe mo­tiv de neplata a ca­za­rii. Fiind vorba des­pre tineri studenti la Agri­cultura, cei mai multi sunt din me­diul rural, astfel ca nu au posibilitati mate­riale cu care sa com­pen­seze, temporar, in­tarzierea banilor de care au nevoie pentru a se intretine. Mai mult, unii dintre ei au lasat in urma slujbe stabile si au plecat la studii, in­crezandu-se in functio­nalitatea si corec­titudinea sistemului.

La un moment dat, chiar in conditiile sub­fi­nantarii bugetare si ale resurselor proprii limitate ale universitatii, s-a incer­cat acordarea cator­va burse restan­te pentru cativa dintre studentii plecati in strainatate, dar s-au sesizat colegii lor si au facut reclamatie la organismul in­termediar (OI).

„Automat am fost etiche­tati cu sus­piciune de frauda nefondata, dar reala - platiseram cele cateva burse celor care erau departe si nu aveau alta sur­sa de trai. Greseala a fost a noastra, dar daca s-ar fi intors acasa docto­ran­zii, rusinea ar fi fost a tuturor - a mea, a universitatii si, mai ales, a Romaniei”, a povestit Hutu.

„Am deja cinci studenti care au primit instiintare pentru evacua­rea din spatiile de cazare din cauza ca nu si-au platit intretinerea in campus. Este rusinos si, personal, ma simt vinovat. Cat despre furnizori, singura posibilitate sa tin cash flow-ul pe plus este amanarea platilor. Din nou, rusinos”, a spus Hutu.

Acelasi lung proces de comunicare: beneficiar - OI - AM si invers

Cererile de rambursare, notificarile si documentele sunt depuse la OIPOSDRU, care le transmite catre Bucu­resti, la Autoritatea de Manage­ment, apoi acestea sunt redirectionate spre ofi­terul din Timisoara. Acesta isi exprima nelamuririle sau obiectiile, care sunt transmise spre Bucuresti, de unde sunt redirectionate catre beneficiar, adica din nou in Timisoara. „Din punctul meu de vedere, este un drum lung. In acest fel, termenul de solutionare a unei cereri de rambursare depaseste cele 45 de zile contractuale. O mica greseala in cererea de rambursare cauzeaza refacerea si retransmiterea  sa; odata retransmisa, se reseteaza termenul, adica se adauga alte 45 de zile. Din punctul meu de vedere, acest aspect este necontractual”, consi­dera Hutu.

Totodata, el apreciaza ca „doar prin reduceri salariale, prin ame­nin­tari ca se restructureaza posturile etc., personalul capabil pleaca in dome­niul privat, de unde face cele mai bune proiecte, proiecte care nu pot fi refuzate la finantare si care ii coplesesc pe bi­ro­cratii ramasi in sistem”.

Romania, intre prestigiu si rusine

Dincolo de faptul ca rolul bursei este de a asigura un trai decent, lipsa fur­ni­zarii ritmice si constante a banilor mai cauzeaza si imposibilitatea onorarii taxe­lor de participare la manifestari stiin­ti­fice internationale. „Este «clubul select» care ar trebui sa ofere Romaniei vizibilitate, greutate si prestigiu.

Pana la ur­ma, nu lipsa de la conferin­te/mani­fes­tari stiinti­fi­ce e cea mai grava, ci ne­se­rio­zitatea. Mai ales ca in cluburile selecte este des­tul sa gresesti o singura data si devii «ne­credibil», adica mincinos, fapt care iti stir­beste enorm din reputatie (cea care se castiga greu, dar se pierde foarte usor)”, a spus Hutu.

Proiectul ar fi tre­buit sa satisfaca macar nevoile de baza, inclusiv nevoia de stima, „cat despre ne­vo­ile de crestere, cele care nu dispar atunci cand sunt satisfacute, cele care mo­tiveaza individul, poate intr-o alta tara, poate ca dupa un stagiu de opt luni facut afara cu bur­ta goala ochii se vor deschide si san­se­le vor fi altele”, a conchis dr. Ioan Hutu.

Autor: Arabela Boboc

Cosmar romanesc: Finantari europene care distrug afacerile; pagubitii ies in strada

O universitate din Suceava se confrunta cu intarzierea rambursarilor.  Un grup scolar din Timisoara nu mai poate acoperi bursele sociale. Un ONG din Resita se indreapta spre blocaj din cauza neacordarii prefinantarii anticipate

Sursa: Fin.ro 17 Martie 2010

Blocajul la nivelul implementarii proiec­te­lor cu fonduri structurale conduce la de­clan­sarea primelor proteste de strada. Astazi, in fata Prefecturii judetului Iasi, timp de doua ore va fi organizata o manifestatie de protest de catre un grup de beneficiari de finantari europene. 

Scopul este acela de a crea presiune asupra insti­tu­tii­lor responsabile in ges­tio­narea fondurilor structurale pentru deblocarea sumelor restante. Protestul se desfasoara in contextul in care la Iasi are loc astazi se­din­ta guvernului Boc.

„Va fi un pro­test mut, in ca­drul caruia vor participa ca­te­va zeci de spe­cialisti din mai mul­te organizatii neguverna­men­tale. Vrem sa transmitem ca nu se pot dezvolta proiecte cu finantare europeana, in con­ditiile in care statul intar­zie cu lunile plati de zeci de mii de euro”, declara pentru „Financiarul” Mihaela Mun­tea­nu, coordonator PR al Fundatiei Alaturi de Voi (ADV) Romania.

Reprezentantii ONG-urilor din Iasi acu­za faptul ca le sunt blocate proiecte, din cau­za modului de gestionare a banilor de catre autoritatile publice. Fundatia ADV as­teap­­ta de mai bine de sase luni sa primeasca sumele res­tan­te pentru un proiect de eco­no­mie sociala, realizat prin Fondul Social European si gestionat prin intermediul Ministerului Muncii. Situatia de la Iasi este identica peste tot in tara, unde cei care au sem­nat contracte cu autoritatile contractante nu au primit nici pana in ziua de astazi finan­ta­rile castigate de la UE.

Recent, „Financiarul” v-a prezentat blo­cajul mecanis­mului institutional de la Autoritatea de Mana­gement a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPSODRU) din Ministerul Muncii. Pro­blemele care impiedica absorbtia fondurilor comunitare sunt nu­me­roase, insa principala cauza a blocajului proiec­telor aflate in implementare este reprezentata de dificul­tatile de ordin financiar.

Continuam seria dezvaluirilor le­gate de situa­tia dezastruoasa in care se gasesc peste jumatate dintre be­ne­ficiarii proiectelor destinate dezvoltarii resur­selor umane cu trei cazuri: o organizatie neguver­na­men­tala si doua in­sti­tutii de invatamant, care se lupta pentru con­tinuarea proiec­telor demarate in conditiile in care se con­frunta cu intarzieri ale prefinantarii, ale transelor de rambursare sau cu neinte­legeri privind eligibilitatea cheltuielilor, chiar daca acestea au fost certificate de un auditor extern calificat.

Asociatia Barna­bas din Resita, in parteneriat cu SC Susman Consulting Group SRL, are in derulare proiectul de grant „Calificare si com­petenta, pre­mise pentru succes si dez­voltare“, pe DMI 5.1 Dez­voltarea si implementarea ma­surilor active de ocupare. 

Ma­na­­gerul partenerului proiec­tului, dipl. ing. Tudor-Adrian Sus­man, a realizat un calcul detaliat al cash flow-ului din care reiese ca, potrivit conditiei contractuale impuse in prezent, benefi­ciarul trebuie sa faca un efort financiar urias pentru obtinerea prefinantarii anului 2, aproape imposibil de rea­lizat de ONG-uri, dar chiar si de companiile mai mici.

 Celelalte doua pro­iecte care se gasesc in situatii-limita sunt unul strategic, pri­vind bursele doctorale, aferent Axei prio­ritare 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cre­ste­rii economice si dez­voltarii societatii bazate pe cu­noas­­tere, DMI 1.5 „Programe doc­to­rale si postdoctorale in spriji­nul cercetarii”, derulat de Facul­tatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor din Suceava, si unul de grant, al institutiei Grup Scolar Industrial Tran­sporturi Cai Fe­rate Timisoara, pentru prevenirea abandonului scolar.

Dezastru generalizat la OIPOSDRU din MECTS

Universitatea „Stefan cel Mare“ din Suceava a semnat contractul proiectului strategic de care beneficiaza Facultatea de Inginerie Electrica si Sti­inta Calculatoa­relor in decem­brie 2008, iar prima cerere de rambursare a fost depusa pe 5.10.2009 (dupa o soli­citare de refacere a cererii originale depu­se in luna mai) si decontata partial, fara explicatii, in 14.01.2010. Cea de-a doua ce­rere, depusa pe 2.08.2009, nu a fost decon­tata nici pana la aceasta data. 

Moni­torizarea acestui proiect se desfa­soara prin Organismul Intermediar din cadrul Ministerului Educatiei (MECTS). „Acest dezastru privind rambursarea se pare ca este generalizat la toate contractele deru­late prin acest OIPOSDRU, asa cum rezul­ta din discutiile pe forumul nostru, al be­neficiarilor”, a declarat pentru „Fi­nan­ciarul” profesor universitar dr. ing. Vale­n­tin Popa.

El a detaliat drumul pe care il par­curg documentele, in procesul de im­plementare, pentru verificare. Ast­fel, documentele privind rambursarea se depun la OIPOSDRU Bucuresti, care remite apoi aceste documente in total sau in parte catre unitatea regionala.

Aceasta verifica documentele, eventual cere clarificari direct la beneficiar sau prin OIPOSDRU Bucuresti, face eventual vizite in teren, trimite apoi concluziile la OIPOSDRU Bucuresti, care formeaza un punct final de vedere pe care il trimite la AMPOSDRU - care face plata. „Cu un ase­menea traseu alambicat, nici nu e de mirare ca nu se pot incadra in 45 de zile. E uimitor cati angajati pot sa fie implicati pentru verificari in conditiile in care fiecare cerere de rambursare este ce­tificata de auditori externi competenti si certificati”, a apreciat Popa.

Elevi ramasi fara burse sociale din cauza birocratiei

Problemele in cazul proiectului gru­pu­lui scolar de la Timisoara au aparut odata cu inceperea procesului de fi­nantare. Desi atat in Ghidul Solici­tan­tului, cat si in contractul semnat este stipulata conditia acordarii de prefi­nantare, proiectele POSDRU derulate de  bugetari (o scoala, in cazul de fata) nu au mai putut beneficia de prefinantare, fiind necesara derularea lor prin inter­mediul Ordonatorului principal de credite (Primarie), potrivit Legii buge­tului nr. 18 pe anul 2009.

„Din nefe­ricire, primariile nu au avut banii pre­vazuti in buget si nu pot acoperi sumele necesare. Desi am facut nenu­marate demersuri, Primaria Munici­piu­lui Timisoara ne-a putut aloca doar o parte din fondurile necesare, cu intar­ziere,  cererea de rambursare a fost mult intarziata, primaria nu ne mai aloca alti bani pana ce nu primim banii din ram­bursare - insuficienti, nu putem face platile, nu putem face urmatoarea ce­rere de rambursare, banii din ram­bursare iar o sa intarzie s.a.m.d.”, po­vesteste asistentul de proiect Vesa Estera. Pentru 2009, a fost solicitata suma de 467.535 lei, respectiv pentru ianuarie 2010 - 130.000 lei, insa doar 400.000 lei au ajuns la grupul scolar abia in noiembrie, „suma mult mai mica decat cea la care aveam dreptul prin prefinantare”, cum arata Vesa Estera.

Drept urmare, bursele sociale nu mai pot fi acoperite, elevii din grupul-tinta nu-si pot permite sa-si plateasca anticipat masa si apoi sa-si recupereze banii, ceea ce conduce la neatingerea indicatorilor proiectului (vor ajunge in abandon) si, in final, proiectul va fi blocat. In aceste conditii, va fi o mare problema la finalizarea proiectului, de­oarece, pentru a fi eligibile, toate platile trebuie sa fie facute  pana pe 31.03.2011, lucru care nu va putea fi realizat ne­avand bani in avans. 

„Con­sider ca nu trebuia sa se dea startul derularii pro­iectelor fara o metodologie bine pusa la punct si cu instructiuni precise si la obiect. Toate acestea se puteau realiza cu ajutorul unui nucleu de specialisti, numiti pe criterii de competenta, si nu pe criterii politice”, a mai spus prof. Vesa Estera, asistentul proiectului. 

Beneficiarii cer acordarea integrala a prefinantarii

POSDRU este singurul Program Ope­ra­tional care acorda prefinantare esalo­nata pe doi ani, in conditiile in care 30% dintre beneficiari sunt ONG-uri, deci prin definitie nu pot accesa credite bancare pentru asigurarea cofinantarii proiecte­lor. Adrian Susman a intocmit o scrisoare care va ajunge pe masa premierului oda­ta ce va fi semnata si de alti beneficiari. „In urma acordarii prefinan­tarii inte­gr­a­le a pro­iec­telor demarate (30%) in pri­mul an, cel tarziu pana in apri­lie 2010, ram­bur­sarea la 30 de zile a cere­rilor de ram­bur­sare si returnarea de ur­genta a TVA, ONG-urile vor putea du­ce la bun sfarsit proiectele aflate in de­rulare, evitand astfel blocarea a peste 55% din proiectele exis­tente (sunt incluse aici si companiile pri­vate mici - 25%)”, a aratat managerul SC Sus­man Consulting Group.

Din calculul (vezi grafic) con­tributiei proprii necesare unui ONG pentru a pu­tea obtine prefinantarea din anul 2, in con­ditiile actuale impuse de AMPOSDRU, rezulta ca, in cazul neacor­darii integrale a prefinantarii, fluxul de nu­merar nu are sanse sa iasa pe plus. 

De­marat in august 2009, cu o perioada de implementare de doi ani, proiectul Asociatiei Barnabas a beneficiat de prefinantarea aferenta anu­lui 1 de 30% din cheltuielile eligibile, insa nu a primit nici pana in prezent un raspuns la prima cerere de rambursare, depusa in noiembrie anul trecut. La o valoare totala a proiectului de 1.487.273 lei, cheltuielile eligibile totale se ridica la 1.423.460 lei, iar contributia totala a bene­fi­ciarului insumeaza 28.740 lei.

Defalcat, costurile eligibile aferente anului 1 sunt de 742.600 lei, iar cele ale anului 2 de 680.860 lei. Prefinantarea obtinuta, aferenta anu­lui 1, a fost de 218.000 lei, insa conditia pentru a obtine prefinantarea din anul 2 este recuperarea a minimum 70% din cea acor­data in primul an, respectiv 152.600 de lei. Totodata, la fiecare cerere de ram­bursare se retine 35%, suma care repre­zin­ta recu­pe­rarea prefinantarii.

Prin urmare, cei 152.600 de lei reprezinta 35% din cheltuie­lile eligibile care vor trebui realizate in a­nul 1, deci totalul cheluielilor eligibile tre­buie sa fie 436.000 de lei. Scazand va­loa­rea prefinantarii, rezulta ca este nece­sara o contributie proprie la cheltuielile eligibile in anul 1 de 218.000 lei (53.170 euro), la care se adauga TVA-ul de 46.135 lei (11.252 euro), deci in total 264.135 lei, respectiv 64.423 euro, suma care va trebui achitata in anul 1. In aceasta situatie, cash flow-ul va fi pozitiv de-abia in anul 2.

 Autori: Arabela Boboc, Victor Rusu