Confuzie la nivel inalt in ceea ce priveste reducerea prefinantarii la 10%

Ministerul Muncii, in subordinea caruia se afla Autoritatea de Management a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umare (AMPOSDRU), a emis zilele trecute un ordin potrivit caruia prevederile incluse in Ordinul Ministerului Finantelor nr. 2359 din 26 iulie 2011, referitoare la taierea prefinantarii la 10% si la rezilierea contractelor dupa patru luni in caz de netrimitere a cererii de rambursare, se vor aplica tuturor contractelor de finantare  (strategice si de grant) aflate in implementare. 

Sursa: Fin.ro 2 Septembrie 2011

La scurt timp dupa publicarea in Monitorul Oficial a Ordinului ministrului Finantelor 2359, seful ACIS Catalin Vatafu a declarat, in cadrul unui seminar pe tema absorbtiei fondurilor europene, desfasurat pe 30 iulie, ca atat masura privind reducerea prefinantarii de la 30% la 10%, cat si cea privind rezilierea contractelor in contul carora nu se depun cereri de rambursare in patru luni de la primirea avansului se aplica doar contractelor semnate ince­pand de la data mentionata.

„Aceasta prevedere va fi aplicabila tuturor contractelor ce urmeaza a fi semnate. Proiectele aflate deja in evaluare vor  trebui ajustate din punctul de vedere al cash flow-ului si al calendarului de plati. Contractele deja semnate nu se schimba”, a declarat Vatafu. Intrebat la acel moment, de „Fin.ro”, de ce nu se aplica ma­suri coercitive doar beneficiarilor care au primit prefi­nan­tari si nu au depus ulterior si cereri de rambursare, Catalin Vatafu a spus ca a fost o discutie care urmarea ca bene­ficiarii sa returneze banii nefolositi, insa s-a pus o problema de ordin juridic. „Daca in cazul de fata se vor purta discutii cu beneficiarii despre schim­barea previziunilor in ceea ce priveste platile, in celalalt scenariu ar fi trebuit sa vorbim despre schimbarea contractului, ceea ce nu se poate face din punct de vedere juridic. Formula actuala le da posibilitatea Autoritatilor de Mana­gement sa intre intr-un dialog direct cu beneficiarii”, a spus Vatafu. 

Insa din noul ordin al Ministerului Muncii reiese ca vor fi modificate contracte deja semnate, ceea ce contravine celor spuse de seful ACIS, care arata la acel moment ca nu au putut fi luate in calcul modificari ale contractelor deja semnate.

De bine

Partea „buna” este ca, prin urmare, vor putea fi aplicate corectii si celor care intr-adevar nu au trimis cereri de rambursare catre AM dupa ce si-au incasat sumele consistente de 30% din valoarea totala a proiectelor.

De rau

Partea mai putin buna

Doar 40% din platile catre beneficiari sunt rambursari efective

Seful Cabinetului le-a reprosat ministrilor ca nu si-au respectat angajamentele privind volumul fondurilor europene atrase si i-a chemat la raport 

Sursa: Fin.ro 11 Iulie 2011

Desi este „prioritate zero” a Guvernului Romaniei de peste un an, absorbtia fondurilor europene ramane extrem de scazuta. Potrivit datelor de la finalul lunii iunie, platile catre beneficiari, efectuate pe programele operationale, totalizau 2,6 miliarde de euro, din care 2,54 miliarde de euro fonduri de la UE. Prefinantarile reprezinta insa 60% din totalul platilor catre beneficiari, ceea ce inseamna ca rambursarile efective insu­meaza doar 1 miliard de euro. 

Situatia dezastruoasa in ceea ce priveste absorbtia fondurilor structurale si de coeziune este bine cunoscuta atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene, de unde vin numeroase semnale de ingrijorare, mai ales ca avem deja o intreaga axa prioritara, a Pro­gra­mului Operational Regional, blocata. Daca nu se vor aplica in scurt timp masuri concrete care sa impul­sioneze cresterea nivelului platilor si derularea mai rapida si corecta a implementarii proiectelor,

Absorbtia pe fonduri europene a urcat la 12,4%. Guvernul vrea 20%-25%

Sursa: Fin.ro 16 Iunie 2011

La finalul lunii mai 2011, gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a urcat la 12,4%, de la 11,74% la sfarsitul lunii anterioare, ca urmare a reali­zarii unor plati catre beneficiari, reprezentand prefinan­tari si rambursari, de aproximativ 506,5 milioane de lei (124 milioane de eu­ro). Astfel, platile tota­le efectuate insu­­mea­za 10,23 miliarde de lei (2,5 mld. euro), fata de 7,4 miliarde de lei la 31 decembrie 2010, cand gradul de absorb­tie era de

Platile catre beneficiarii de fonduri structurale, doar 10% din alocarea UE pentru 2007-2013

Daca valoarea proiectelor semnate se ridica la 13 mld. euro, sumele virate pana in prezent sunt de sase ori mai mici 

Sursa: Fin.ro 28 Februarie 2011 

Desi ritmul plati­lor efective catre beneficiarii de fonduri struc­turale este in cres­tere, Romania a absorbit pana la sfarsitul anului trecut doar 1,9 miliarde de euro din cele 20 de miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana (UE) pentru perioada 2007-2013. Sumele mai pot fi atrase pana la 31 decembrie 2015, pentru ca mai sunt doi ani in care expira termenul-limita de depunere a facturilor, insa ritmul actual al efectuarii platilor constituie un risc major pentru atingerea tintei de absorbtie totala.

Contributia europeana la cele 5.130 de proiecte contractate pana la 31 ianuarie 2011 din fondurile alocate Romaniei prin instrumentele structu­rale este de 43% din alocarea totala, insa doar 10% din acesti bani au ajuns efectiv la beneficiari. Nu­marul total al pro­iectelor depuse pentru finantare in cadrul celor sapte Programe Operatio­nale ajunsese, la finalul lunii ianuarie, la 25.294, in valoare de 202,29 miliarde de lei (aproximativ 47 miliarde de euro), potrivit situatiei depunerii si aprobarii de proiecte, semnarii de con­tracte de finantare si efectuarii de plati catre bene­ficiari, publicata pe site-ul Au­toritatii pentru Coordonarea Instru­men­telor Structurale (ACIS). 

Autoritatile de Mana­ge­­ment si Organismele Inter­me­diare au aprobat 6.843 de proiecte, in valoare totala de 64,2 miliarde de lei (aproxi­mativ 15 mld. euro, din care 9,6 mld. euro este contributie UE, ceea ce inseam­na aproximativ 50,2% din alocarea UE 2007-2013). Diferenta dintre proiectele depuse si cele aprobate include si 10.771 de proiecte respinse in procesul de eva­luare din cauza neconformitatii din punct de vedere administrativ si al criteriilor de eligibilitate. „La evaluare, trebuie spus ca peste jumatate din proiecte sunt foarte slabe, in niciun caz bancabile. Sunt foarte multi consultanti care lucreaza cu beneficiari fara exper­ti­za si fac niste proiecte neaplicabile”, a afirmat Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Dintre proiec­tele aprobate, au fost semnate 5.130, in valoare de aproxi­mativ 13 mld. euro. 

Platile totale catre beneficiari, repre­zentand prefinantari si rambursari (cu exceptia rambursarii de TVA), s-au ridicat la aproximativ 1,9 mld. euro, reprezen­tand aproape 10% din alocarea 2007-2013. „La jumatatea perioadei, platile efectuate sunt la numai 10% din cele 20 de miliarde de euro, exclusiv agricultura, care pot fi atrase, de fapt, pana la 31 decembrie 2015, pentru ca exista doi ani in care expira termenul-limita de depunere a facturilor”, a spus Dragoi. 

POR are cea mai buna absorbtie: 16%

Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) conduce detasat in ceea ce priveste volumul de proiecte contractate, cu 1.998 de finantari acordate, in valoare totala de 3 mld. euro. Cu plati catre beneficiari de aproximativ 530 mil. euro, AMPOSDRU a atins un nivel al platilor de aproape 15% din alo­carea totala. Totusi, cea mai buna absorb­tie, de aproape 16%, a fost realizata pe Programul Operational Regional (POR). Platile catre cele 1.091 de proiecte semnate s-au apropiat de 630 mil. euro. Si pro­gramul pentru compe­ti­tivitate economica a trecut usor de media de 10%, nivelul platilor aferente celor 1.516 proiecte sem­nate plasandu-se la 280 mil. euro. In domeniul inves­ti­tii­lor privind infrastruc­tura de mediu, pana la sfarsitul lunii ianuarie erau sem­nate 154 de decizii de finantare, pentru aproape doua miliarde de euro (45% din alocarea totala a UE), iar sumele virate beneficiarilor ajunsesera la 330 mil. euro (peste 7%). Alte patru con­tracte majore de investitii, in valoare de 288 mil. euro, au fost semnate saptamana trecuta.

POS Transport, ultimul in continuare

POS Transport se detaseaza in con­tinuare drept programul cu cele mai putine plati efectuate, de 10 ori mai sca­zute fata de banii virati de POR, doar 1,64% (75 mil. euro ) din alocarea pe 2007-2013 (4,56 mld. euro).  Contributia UE la cele 33 de proiecte contractate pana in prezent, raportat la suma totala pusa la dispozitie, este de doar 14,6%. Una dintre explicatii este ca programele care reusesc sa decon­teze cei mai multi bani implica proiecte de valori relativ mici, realizate de institutii ale administratiei publice, de organizatii neguverna­men­tale si de firme private, in timp ce fon­du­rile alocate POS Transport se adre­seaza proiectelor majore de infras­tructura, care necesita mai mult timp pen­tru pregatire. Totusi, unul dintre ­motivele demiterii fostului minis­tru Radu Bercea­nu a fost performanta slaba a atragerii fondurilor pentru infrastructura.

Cerere slaba pentru Asistenta Tehnica 

Nici Asistenta Tehnica nu a fost utilizata intens, platile facute catre cele 59 de proiecte contractate reprezentand 5,6% din alocarea totala a UE, intrucat au fost inca disponibile ultimele fonduri de preaderare destinate acestui domeniu. Acestea sunt insa pe cale de a fi epuizate si, prin urmare, este de asteptat ca Asis­te­nta Tehnica finantata din instru­men­tele structurale in cadrul Programului Ope­ra­tional Asistenta Tehnica (POAT) si a axelor prioritare ale fiecarui Program Operatio­nal sa beneficieze de o cerere mai mare in 2011, se arata in docu­men­tul „O eva­lu­a­re formativa a instru­men­telor struc­tu­rale in Romania”, intocmit printr-un pro­iect co­finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin POAT. Un alt motiv pentru absorbtia scazuta il repre­zinta reticenta de a chel­tui pentru astfel de masuri in conditiile ac­tualelor cons­trangeri bugetare. 

Desi exis­ta o ne­voie clara de Asistenta Tehni­ca (studii, vi­zite de studiu, dezvoltari de procese, infratire institutionala, adop­ta­rea celor mai bune practici si instruire spe­cia­li­zata), pentru a imbunatati situa­tia cu­ren­ta a siste­mului de management si imp­lementare a instrumentelor struc­tu­rale, este putin probabil ca intreaga alocare sa fie utilizata.

Guvernul vrea sa introduca masuri de penalizare a beneficiarilor

Potrivit secretarului de stat in Ministerul Finantelor, Bogdan Dragoi, rambursarile de plati se efectueaza cu dificultate din cauza ca, in ultimele sase luni, benefi­ciarii de fonduri europene nu trimit facturi, iar fara facturi nu se pot rambursa banii de la Comisia Europeana. „Vom introduce, si deja am finalizat documentatia, niste masuri de penalizare a bene­fi­cia­rilor. Daca nu putem stabili termene-limita pentru aceste facturi nu ajungem nicaieri. Daca nu le trimit in sase luni, vom intrerupe contractul. Prin aceste masuri ii responsabilizam si pe beneficiari”, a spus Dragoi.

 Autor: Arabela Boboc

97 IMM-uri din 100 au avut probleme in accesarea de fonduri UE

Evaluari si plati intarziate, dar si comunicarea defectuoasa sunt principalele nemultumiri exprimate de firmele mici si mijlocii 

Sursa: Fin.ro 21 Februarie 2011

Pentru numeroase IMM-uri, acce­­sa­rea fondurilor europene trebuia sa fie gura de aer proaspat, spri­jinul bine-venit de care aveau ne­voie in perioada de criza. Pro­blemele pe care le-au intampinat insa in fazele de contractare si implementare a proiectelor le-au creat din pacate  chiar mai multe dificultati. Specialistii ii sfatuiesc pe apli­canti sa aiba in vedere la struc­turarea  bu­getelor si estimarea fluxurilor finan­ciare, de la bun inceput, termene duble sau triple fata de cele prevazute in con­tractele de finantare.

Compania de consultanta Structural Consulting™ Group a realizat, in peri­oa­da 7-14 februarie 2011, prin intermediul portalului www.fonduri-structurale.ro, un sondaj privind dificultatile accesarii fondurilor europene.

Raspunsurile pri­mite au provenit de la un numar de 314 IMM-uri (intreprinderi mici si mij­lo­cii). Acestea se afla in faza de contractare sau au deja in implementare proiecte finan­tate prin fonduri structurale  si de coe­ziune sau Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Ponderea IMM-urilor repondente a fost de 68% in me­diul urban, 32% mediul rural. Sondajul nu s-a referit la experientele generale ale com­paniilor, fiind axat  pe problemele intam­pinate de acestea. Totusi, apro­ximativ 3%  din repondenti au fur­nizat si feedback pozitiv. Mai mult ca o exceptie care confirma regula, decat ca o situatie in care ar trebui sa se regaseasca majoritatea celor care acceseaza fonduri europene, un beneficiar de pe Masura 1.2.1 din cadrul PNDR a declarat: „Deocamdata nu  intampinam proble­me, din contra, suntem sustinuti de autoritati in finalizarea proiectului“.

Concluziile generale care se des­prind insa din sondaj au in vedere nu­me­roase situatii de intarzieri majore in faza de evaluare, intarzieri de plati (pre­finantari si rambursari) chiar si de 15 luni in unele cazuri, un proces de co­municare defec­tuos cu autoritatile de management, lipsa de transparenta a mecanismului ram­bur­sarilor, probleme in accesarea de credite pentru cofinan­tare, dobanzi mari la creditele obtinute, generand uneori chiar renun­tarea/rezi­lierea contractului de finan­tare. O alta piedica in calea apli­can­tilor si beneficiarilor a fost amanarea repe­tata a lansarii unor linii de finantare mult asteptate, cazuri in care firmele au investit timp, bani si resurse umane in scrierea unor proiecte care au ajuns sa fie „depa­site” odata cu trecerea tim­pului. Lipsa de predictibilitate s-a mai evidentiat si prin perioadele lungi de timp intre aprobarea proiectelor si con­tractarea lor efectiva.

Cost suplimentar: 30% din valoarea initiala a autorizatiei de constructie

Un astfel de exemplu este cel al microintreprinderii Brainer Consulting SRL, care a depus un proiect in valoare de aproximativ 120.000 de euro pe DMI 4.3 „Sprijinirea dezvoltarii micro­intre­prin­derilor” din cadrul Programului Operational Regional (POR) in decem­brie 2009. Abia in septembrie 2010 a ur­mat vizita de precontractare, in urma careia proiectul a fost propus spre finan­tare. Pana in prezent, firma nu a mai primit insa niciun alt semnal pentru semnarea contractului. Si cum timpul nu sta in loc, autorizatia de constructie obtinuta pentru suma de 4.800 de lei, dar valabila numai un an, mai are doar cateva zile pana expira. Prin urmare, firma trebuie sa mai achite 30% din valoarea initiala a autorizatiei pentru o prelungire de sase luni. 

Nu are insa nicio garantie ca in acest interval va primi un raspuns de la autoritati. Pe langa acest cost suplimentar din buzunarul pro­priu, beneficiarul mai are de suferit si de pe urma lipsei de predictibilitate in privinta bugetului proiectului, intrucat, daca raspunsul autoritatilor privind semnarea contractului de finantare ar putea sosi oricand, se presupune ca fir­ma trebuie sa dispuna in orice moment de lichiditatile reprezentand TVA nece­sara in proiect (in acest caz aproximativ 30.000 de euro). „Timpul si resursele pe care le-am investit in de­mersurile nece­sare accesarii acestei finantari ar fi putut fi utilizate in dez­voltarea afacerii pe alte cai, mai simple si poate mai utile. Atitu­dinea auto­ritatilor ramane de neinteles pentru noi”, a spus Camelia Birzanu, directorul Brainer. 

O noua abordare a notiunii de „cash flow”

Cu putine exceptii, Autoritatile de Management dau dovada  de incapa­ci­tate de a-si onora obligatiile contractuale, fie din cauza disfunctionalitatilor de procedura, a imixtiunii politicului in functionarea corecta a acestor institutii, ori in unele cazuri din cauza slabei competente sau a lipsei de motivare a personalului. Intreprinzatorii sunt afectati in mod grav, in loc sa beneficieze de ajutor asa cum ar fi normal.

„Desi fondurile europene reprezinta pentru companii oportunitati reale de sprijin si redresare in perioada de criza econo­mi­ca, asigurand bani nerambursabili pen­tru dezvoltare, gripajele numeroase din mecanismele de implementare la nivel de AM si OIR  au ajuns sa transforme  in multe cazuri o finantare intr-o povara in plus, generand probleme financiare si mai mari. Firmele trebuie sa avanseze, pentru desfasurarea proiectelor, bani care de multe ori provin din credite, ale caror rate raman neplatite daca intervin intarzieri de luni intregi la plata pre­finantarii sau a rambursarii”, a declarat pentru „Fin.ro” Dan Barna, Managing Partner, Structural Consul­ting™ Group. 

Recomandarea acestuia pentru IMM-urile care intentioneaza sa aplice de acum inainte pentru finantari neram­bur­sabile este ca acestea sa-si intoc­measca fluxul de numerar (cash flow-ul) mizand pe termene de rambursare duble sau triple (opt-noua luni), chiar daca termenele legale variaza intre 60 si 90 de zile in functie de fiecare program, putand astfel sa evite blocajele ce pot aparea ca urmare a intarzierii ram­bursarilor.

Amanarea repetata a lansarii unor apeluri de proiecte

POSCCE, Operatiunea 111a) „Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre 1.075.001 lei si 6.450.000 lei acordat pentru investitii in IMM-uri"  - anuntata initial pentru iulie 2010 (potrivit calendarului de lansari la 31 ianuarie 2010), apoi mutata in fiecare luna (septembrie 2010 - Calendar lansari la 31 martie 2010; Trim. IV 2010 - Calendar lansari 30 iunie 2010; Buget epuizat - nu se mai lanseaza - calendar lansari la 30 octombrie 2010; Februarie 2011 - Calendar lansari 31 noiembrie 2010). In prezent, este anuntata pentru martie 2011 si a fost publicat si Ghidul spre consultare la inceputul lunii februarie.

Operatiunea 132. „Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor"  - anuntata initial pentru anul trecut pentru luna iulie, apoi amanata pentru noiembrie; in decembrie - suspendata temporar; anuntata intr-un final pentru noiembrie 2011.

Autor: Arabela Boboc

Platile ACIS catre beneficiari, 15% din alocarea 2007-2010

Sursa: Fin.ro 1 Noiembrie 2010


Pana la sfarsitul lunii octombrie au fost depuse 22.700 de proiecte pentru fonduri structurale europene, in valoare totala de 45 de miliarde de euro, depasind de trei ori alocarea financiara pentru 2007-2013, a declarat Stefan Ciobanu, directorul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Dintre acestea, au fost selectate pentru finantare 6.000 de proiecte, in valoare de 12,2 miliarde de euro, ceea ce reprezinta aprobarea intregii alocari pe cei sapte ani. Numarul contractelor semnate se ridica la 4.000, de doua ori mai multe fata de 2009, cu o valoare totala de 8 miliarde de euro, dintre care 6,4 miliarde de euro sunt contributia comunitara. Platile efectuate catre beneficiari, care insumeaza 1,3 miliarde de euro, reprezinta 15% din alocarea pentru 2007-2010.

Din 8,7 mld. € fonduri la dispozitia Romaniei doar 4,1 mld. sunt contractate

Din cele 19,7 mld. euro alocate Ro­ma­niei prin instrumentele struc­tu­rale in perioada 2007-2013, suma aferenta perioadei 2007-2010 se ridica la apro­xi­ma­tiv 8,7 mld. euro. Pana la 31 martie 2010 au fost semnate contracte pen­­tru aproa­pe 4,1 mld. euro, repre­zen­­tand mai putin de 47% din totalul dis­­ponibil, in conditiile in care Roma­nia va pier­de fon­du­rile pe care nu le va accesa pana la sfar­si­tul acestui an.

Sursa: Fin.ro 21 Aprilie 2010

Potrivit datelor postate pe site-ul Au­to­ri­tatii pentru Coordonarea Ins­tru­men­te­lor Structurale (ACIS), au fost depuse pa­na in prezent 16.093 de proiecte in va­loa­re totala de 134.345.308.827 de lei, alocarea UE pentru 2007-2010 totalizand 8.669.952.688 euro (35.772.224.791 lei calculat la cursul in­foreu­ro de 4,1260 lei). Dintre proiectele depuse, 7.099 au fost respinse, 4.916 se afla in curs de evaluare, 4.065 au fost aprobate si numai 2.450 sem­n­ate. Valoarea totala a acestora din urma este de 27.489.364.523 lei. 

Din aceasta su­ma, 16.723.298.316 lei reprezinta con­tri­bu­tia UE (respectiv 46,75% din alocarea co­munitara pe 2007-2010). Platile facute catre beneficiari pana la sfar­si­tul lunii mar­tie se ridica la 2.996.647.885 lei (pre­fi­nan­tare si ram­bur­sari atat din contributia UE, cat si de la bugetul na­tio­nal), ceea ce inseamna 8,22% din alocarea UE pe 2007-2010. 

Cu un an in urma, in luna martie 2009, numarul total al proiectelor depuse era de 7.738, in valoare totala de 55.856.234.855 lei, dintre care 2.488 fu­se­se­ra respinse, 1.160 aprobate, iar 626 sem-nate. Valoarea proiectelor semnate se ri­dica la 1.556.831.559 lei, din aceasta suma finantarea UE fiind de 6.827.006.920 lei. Platile facute catre beneficiari pana la sfar­situl lui martie 2009 insumau 935.716.145 lei, respectiv 3,91% din alocarea UE pe 2007-2009. 

Pro­gramul Operational Sec­to­rial Dez­vol­tarea Resurselor Umane (POS DRU) a cu­mulat, pana la 31 martie 2010, cele mai multe proiecte depuse - 5.466, ur­mat de Pro­gramul Operational Secto­rial Cres­terea Competitivitatii Eco­no­mice (POS CCE) - 5.418 - si de Programul Ope­ra­tional Re­gio­nal (POR), cu 3.975 de proiecte. Astfel, la pro­iecte aprobate spre finantare primul loc este ocupat tot de POS DRU, cu 1.694 de contracte, urmat de POS CCE, cu 1.288, si POR, cu 806. Insa in ceea ce pri­ves­te con­trac­tele semnate, ordinea se schim­ba, pe pri­mul loc trecand POS CCE, cu 996, ur­mat de POS DRU (619) si POR (617).

Comparativ cu situatia de la 31 martie 2009, numarul total al pro­iec­telor depuse s-a dublat, de la 7.738 la 16.093, avand in ve­dere ca in perioada analizata segmentul creditarii a fost marcat de criza economica si finan­ta­rea europeana nerambursabila a repre­zentat, in opinia potentialilor be­ne­­fi­ciari de finantari, o optiune accesibila.

De altfel, numarul total al contractelor sem­na­te a crescut la 2.450 in martie, de la 626 in aceeasi luna din 2009, cel mai mare avans fiind inregistrat pe POS CCE, de la 197 la 996 de contracte semnate, urmat de POR, cu 617 decizii de finantare com­pa­rativ cu 132. 

Potrivit datelor din martie 2010, POS DRU se remarca prin diferenta cea mai ma­re intre numarul proiectelor aprobate, 1.694, si cel al contractelor sem­nate, 619 (fata de 248 in cea de-a treia luna a anului trecut), situatie creata in prin­cipal ca ur­mare a deficitului de per­so­nal cu care s-a con­fruntat Autoritatea de Ma­na­gement. 

Autor: Arabela Boboc