Catalin Vatafu, seful ACIS: In 2012 si 2013 vom vedea ce fonduri UE se vor pierde

Seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale spune ca, daca nu vom reusi sa atingem tinta de 3 mld. euro plati interne pana la sfarsitul anului, cea mai mare presiune asupra Romaniei va fi peste doi ani

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a trecut in su­bordinea directa a prim-ministrului, ocazie cu care Catalin Vatafu, consilier personal al pre­mierului, a preluat coordonarea acesteia. Intr-un interviu acordat „Fin.ro”, secretarul de stat vorbeste despre rata extrem de scazuta a absorbtiei, masurile ce vor fi luate pentru accelerarea atragerii banilor alocati, dar si despre riscul de dezangajare automata a fondurilor in urmatorii ani daca situatia nu se imbunatateste. De ase­me­nea, Vatafu a precizat ca nu exista in pre­zent premise pentru stipularea unor tinte efective de absorbtie in viitorul acord preventiv cu FMI.

,,Fin.ro”: Ati preluat coordonarea ACIS de curand. Unul dintre scopu­rile declarate ale acestei schimbari este sporirea autoritatii asupra institutiilor care lucreaza cu fon­duri europene. Ce inseamna practic acest lucru? Aveti alte atributii fata de cele ale directorului ACIS?
Catalin Vatafu: Constituirea ACIS ca departament in subordinea prim-minis­trului vizeaza intarirea rolului autoritatii, al capacitatii ei si, de asemenea, al auto­ri­ta­tii acestei structuri in dialogul cu auto­ritatile de management (AM). Suntem intr-un moment in care gradul de ab­sor­btie este unul nu tocmai satisfacator, mo­tiv pentru care avem nevoie urgenta de o serie de masuri decisive pentru impul­sio­narea ritmului de absorbtie. Acestea tre­buie implementate cu o anumita fer­mitate, iar noul statut al ACIS ii confera o autoritate suplimentara asupra AM-urilor, care sunt cele care vor implementa fizic ma­surile. Nu e vorba despre atributii su­pli­mentare, este vorba doar despre o cres­tere a greutatii specifice autoritatii prin prisma coordonarii directe in fata prim-ministrului. Vom avea astfel posi­bi­li­tatea sa monitorizam mai strans ma­su­rile ce vor fi luate in perioada urmatoare si, im­pli­cit, sa manifestam acea fermitate de care este nevoie pentru a ne asigura ca masurile vor fi implementate potrivit angajamentelor asumate.

Veti putea impune si sanctiuni?
Autoritatea in sine nu isi propune apli­carea unor sanctiuni in relatia cu auto­ri­tatile de management. Nici nu exista o relatie stricta de subordonare intre ACIS si acestea. Insa scopul principal urmarit prin acest transfer al autoritatii este ca prim-ministrul sa beneficieze de o infor­matie veridica si in timp util referitoare la modul in care decurge procesul de ab­sorb­tie. Deciziile cu privire la diverse sanctiuni le ia deja prim-ministrul si aces­tea au, de obicei, o dimensiune politica.

Absorbtia pe fonduri structurale si de coeziune: 11,64%

In acest moment cat este rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune?
Potrivit ultimelor date disponibile, din 22 aprilie, au fost depuse 28.128 de pro­iec­te, in valoare de aproximativ 52,5 mld. euro. Din acestea au fost aprobate 7.343, in valoare de 17,8 mld. euro, iar 5.575 de proiecte aprobate s-au trans­for­mat in con­tracte de finantare, cu o valoare eligibila de 12,4 mld. euro. In ceea ce priveste pla­tile catre beneficiari, acestea se ridica la apro­ximativ 2,35 mld. euro, ceea ce repre­zin­ta 11,64% din alocarea 2007-2013. Tinta pe care ne-am propus-o pentru finalul anului 2011 este de 3 mld. euro, o valoare care are la baza tintele asumate individual de fiecare dintre autoritatile de mana­ge­ment si care reprezinta un grad de absorbtie de 25%.

Exista un plan de masuri pe care il discutati cu CE. Cand va fi acesta definitivat si cand va incepe implementarea sa?
In stransa colaborare cu AM-urile, pe de o parte, cat si cu expertii de la Comisia Europeana, pe parcursul ultimelor patru-cinci luni, ACIS a condus acest proces de elaborare a unui plan de masuri prio­ri­tare pentru consolidarea procesului de absorbtie, plan care la momentul acesta se afla in faza de definitivare, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus apro­ba­rii guvernului, iar ulterior sa fie transmis partenerilor de la Bruxelles. Deja exista o serie de masuri prevazute in plan si care se afla in implementare.

Puteti sa ne dati cateva exemple?
Planul e structurat pe sapte mari directii de actiune. Una dintre acestea vizeaza, spre exemplu, achizitiile publice. Pe acest palier exista mai multe masuri, una dintre acestea se refera la stan­dar­di­zarea documentatiilor de atribuire pentru licitatii. Incercam standardizarea lor pen­tru a usura munca autoritatilor locale care se confrunta cu o serie de dificultati in derularea procesului de achizitie publica.

In ce sens este deja in implementare?
In sensul in care la nivelul ANRMAP exista deja o serie de grupuri de lucru constituite pe cele trei domenii relevante din punctul nostru de vedere: transport, energie si mediu. In componenta gru­pu­rilor de lucru intra pe de o parte specialisti din partea ANRMAP, a AM-urilor care gestioneaza programele respective, repre­zen­tanti ai asociatiilor profesionale ale inginerilor, proiectantilor si, pe de alta parte, reprezentanti ai mediului de bu­siness - ai firmelor, companiilor care acti­veaza pe respectivele domenii de acti­vitate. Aceste grupuri functioneaza de o buna bucata de vreme urmand ca in trimestrul trei sa fie finalizate aceste docu­mentatii-tip, este un proces laborios si de durata si vizeaza nu doar actuala pers­pec­tiva financiara, ci si pe cea din 2014-2020. Mai sunt si alte masuri, precum cea care vizeaza scurtarea duratei anumitor etape din managementul ciclului de proiect. Ma refer aici la simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare in vederea efectuarii platilor catre bene­fi­ciari. Simplificand acest proces urmarim sa obtinem acea accelerare suplimentara de care avem nevoie.

Din 2,35 mld. euro plati catre beneficiari doar 760 mil. euro sunt rambursari 

Avand in vedere timpul care se va scurge pana cand va fi aplicat acest plan, in ce masura credeti ca veti reusi sa atingeti tinta privind absorbtia propusa pana la finalul anului?
Masurile acestea, asa cum au fost concepute si convenite cu partenerii in­terni si cu DG REGIO, vor produce efecte in mod gradual. O parte din aceste masuri isi vor face simtite efectele chiar din cea de-a doua jumatate a anului, altele vor avea efecte partiale in 2011, iar o a treia categorie de masuri vizeaza perspectiva medie si lunga pentru a atinge nivelul de 90% absorbtie la sfarsitul anului 2015.

Mai este mult de munca...
Este adevarat, la fel de adevarat este si ca pe parcursul ultimilor doi ani s-au facut eforturi constante de la nivel guverna­men­tal pentru imbunatatirea atragerii fondurilor europene care au produs efecte vizibile. De exemplu, stam foarte bine la cateva capitole. La momentul acesta sunt depuse proiecte a caror valoare depaseste de 2,5 ori intreaga alocare financiara. Stam de asemenea bine la ceea ce inseam­na aprobare, respectiv evaluarea si apro­ba­rea acestor proiecte. Stam  bine la con­tractare, avem contracte semnate in valoare de 50% din alocarea totala pe fon­duri structurale. Din nefericire, princi­pa­le­le probleme sunt in partea de im­ple­mentare efectiva. Aici se inregistreaza un decalaj, nedorit de altfel, de la valoarea contractelor de 12,4 miliarde de euro la nivelul platilor, care este de 2,35 mld. euro. Incercam prin acest plan de masuri sa reducem acest ecart stimuland in mod adecvat etapa de implementare fizica si financiara a proiectelor, care sa se traduca ulterior in plati catre beneficiari.

Din suma platita efectiv pana in prezent cat la suta reprezinta prefinantari si cat rambursari?
Raportul este cam doi la unu in fa­voarea prefinantarii. Din intreaga suma plati interne catre beneficiari rambur­sa­rile interne din fonduri UE reprezinta 760 de milioane de euro, restul reprezentand prefinantarile.

In mare parte sunt bani inca neverificati...
Da, este un fel de a spune. Sunt bani care se afla deja in buzunarele bene­fi­cia­rilor, in economia reala. Cheltuirea aces­tor bani nu a fost inca demonstrata prin facturi. La momentul acesta, AM-urile asteapta sa primeasca de la beneficiarii care implementeaza proiectele facturi prin care sa deconteze aceste prefinan­tari.

Dar sunt si multe cereri de rambursare deja depuse la care se asteapta platile.
Asta este o masura a carei importanta incercam sa o constientizam cu totii si pe care vrem sa o implementam cu prio­ritate - masura scurtarii duratei de pro­ce­sare a acestor cereri de rambursare in vederea efectuarii cu celeritate a platilor catre be­ne­ficiari. Sunt o serie de pro­ce­duri biro­cra­tice care intarzie procesarea cererilor de rambursare, exista si o sla­bi­ciune din punc­tul de vedere al capacitatii ad­mi­nis­trative a acestor AM-uri, ma refer la per­so­nal care nu face intotdeauna fata incarcaturii pe zona aceasta, insa suntem con­stienti de problema si incercam sa o solu­tionam cu prioritate in cursul anului 2011.

Care este situatia in prezent prin prisma regulilor n+2/n+3, potrivit carora alocarea anuala pe fiecare program trebuie cheltuita in urmatorii doi, respectiv trei ani? Ce riscuri sunt? Cati bani putem pierde pana la finalul anului 2011?
Aici as vrea sa va linistesc. Pentru 2011 nu exista pericolul real al dezangajarii automate a  niciunui euro din alocarea financiara a Romaniei. Insa in conditiile in care nu vom reusi sa atingem tintele propuse - cea de 3 mld. plati interne catre beneficiari pana la sfarsitul anului - aceasta presiune se va transfera catre 2012 si 2013. Punctul culminant, cea mai mare presiune asupra Romaniei din perspec­ti­va unor dezangajari automate pe fonduri, va fi in cursul lui 2013, intrucat atunci se vor suprapune cele doua reguli n+2 si n+3. Acestea doua se aplica pana la 2010 in­clusiv, ceea ce inseamna ca fondurile alo­cate inclusiv pentru 2010 trebuie cheltuite pana la finalul lui 2013. Incepand cu 2011, se schimba regula, se transforma in n+2, ceea ce inseamna ca de asemenea fon­du­rile alocate lui 2011 trebuie consumate pana la sfarsitul lui 2013. Speram ca odata cu implementarea acestui plan de masuri sa diminuam simtitor mergand pana la eliminarea oricarui risc de dezangajare automata.

„Nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene”

Care directie credeti ca ar fi mai potrivita: centralizarea sau descentralizarea?
La nivel european nu exista un sistem tip care sa garanteze succesul. Fiecare stat a avut o abordare diferita, inclusiv parti­cu­laritatile nationale au facut ca unul sau altul dintre state sa se indrepte catre un sistem mai centralizat, cu o singura autoritate sau catre unul descentralizat cu mai multe AM-uri. Pentru Romania, vreau sa se inteleaga foarte clar ca la momentul acesta, in pofida unor opinii exprimate de diversi politicieni si preluate de mass-media, nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene. Motivul este simplu - o remodelare a arhitecturii institutionale ar insemna reluarea procesului de acreditare a sistemului de catre CE. Ar insemna efectiv o blocare a functionarii acestor autoritati pe o perioada de mini­mum sase luni pana la un an. Nu avem voie sa pierdem timp atat de pretios pentru adoptarea unei masuri care nu ofera nicio garantie si nici nu face miracole.

Ce parere aveti despre propunerea de aducere a unor experti ai UE in autoritatile de management?
In dialogul cu CE partenerii de la Bruxelles si-au exprimat inclusiv dispo­ni­bilitatea de a ne furniza experti care ar putea reduce acel deficit de expertiza care exista din pacate la nivelul anumitor autoritati ale statului roman. Din punctul meu de vedere, nu am avea nicio obiectie fata de un asemenea demers. Avem un dialog regulat cu CE pe tema asta, este o masura la pachet cu acest plan de masuri prioritare.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, viitorul acord preventiv va include tinte privind atragerea fondurilor europene. Aveti mai multe informatii in acest sens?
Pana la acest moment nu am fost implicat in niciun fel in negocierile cu FMI. Odata cu asumarea noii calitati de coordonator al ACIS am fost deja con­tactat de reprezentantii Fondului Mone­tar International. Voi avea un dialog cu ei, dar, din cate stiu eu, nu exista in prezent premise pentru sti­pularea unor tinte efective de absorb­tie in acest acord preventiv.

Cariera

2011 - prezent secretar de stat – sef al Autoritatii de Coordonare a Instrumentelor Structurale

2009 - 2011 - consilier personal al primului-ministru, coordonatorul Departamentului de Relatii Externe, Guvernul Romaniei

2008 - 2009 - consilier Cabinetul europarlamentarului Theodor Stolojan

2007 - 2008 - director de proiect Forum Invest S.A

2004 - 2007 diplomat Ministerul Afacerilor Externe

2009 - diploma de studii postuniversitare in domeniul securitatii nationale

Colegiul National de Aparare

2005 - diploma de studii postuniversitare in domeniul afacerilor europene

Institutul European din Romania

1999 - 2003 diploma de licenta Facultatea de Relatii Internationale, Institutul de Relatii Internationale, Specializarea Diplomatie si studii regionale, Moscova, Federatia Rusa

1995 - 1999 diploma de licenta in economie Facultatea de Relatii Internationale, Academia de Studii Economice, Specializarea Tranzactii 

Internationale

 

Autor: Arabela Boboc

Platile catre beneficiarii de fonduri structurale, doar 10% din alocarea UE pentru 2007-2013

Daca valoarea proiectelor semnate se ridica la 13 mld. euro, sumele virate pana in prezent sunt de sase ori mai mici 

Sursa: Fin.ro 28 Februarie 2011 

Desi ritmul plati­lor efective catre beneficiarii de fonduri struc­turale este in cres­tere, Romania a absorbit pana la sfarsitul anului trecut doar 1,9 miliarde de euro din cele 20 de miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana (UE) pentru perioada 2007-2013. Sumele mai pot fi atrase pana la 31 decembrie 2015, pentru ca mai sunt doi ani in care expira termenul-limita de depunere a facturilor, insa ritmul actual al efectuarii platilor constituie un risc major pentru atingerea tintei de absorbtie totala.

Contributia europeana la cele 5.130 de proiecte contractate pana la 31 ianuarie 2011 din fondurile alocate Romaniei prin instrumentele structu­rale este de 43% din alocarea totala, insa doar 10% din acesti bani au ajuns efectiv la beneficiari. Nu­marul total al pro­iectelor depuse pentru finantare in cadrul celor sapte Programe Operatio­nale ajunsese, la finalul lunii ianuarie, la 25.294, in valoare de 202,29 miliarde de lei (aproximativ 47 miliarde de euro), potrivit situatiei depunerii si aprobarii de proiecte, semnarii de con­tracte de finantare si efectuarii de plati catre bene­ficiari, publicata pe site-ul Au­toritatii pentru Coordonarea Instru­men­telor Structurale (ACIS). 

Autoritatile de Mana­ge­­ment si Organismele Inter­me­diare au aprobat 6.843 de proiecte, in valoare totala de 64,2 miliarde de lei (aproxi­mativ 15 mld. euro, din care 9,6 mld. euro este contributie UE, ceea ce inseam­na aproximativ 50,2% din alocarea UE 2007-2013). Diferenta dintre proiectele depuse si cele aprobate include si 10.771 de proiecte respinse in procesul de eva­luare din cauza neconformitatii din punct de vedere administrativ si al criteriilor de eligibilitate. „La evaluare, trebuie spus ca peste jumatate din proiecte sunt foarte slabe, in niciun caz bancabile. Sunt foarte multi consultanti care lucreaza cu beneficiari fara exper­ti­za si fac niste proiecte neaplicabile”, a afirmat Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Dintre proiec­tele aprobate, au fost semnate 5.130, in valoare de aproxi­mativ 13 mld. euro. 

Platile totale catre beneficiari, repre­zentand prefinantari si rambursari (cu exceptia rambursarii de TVA), s-au ridicat la aproximativ 1,9 mld. euro, reprezen­tand aproape 10% din alocarea 2007-2013. „La jumatatea perioadei, platile efectuate sunt la numai 10% din cele 20 de miliarde de euro, exclusiv agricultura, care pot fi atrase, de fapt, pana la 31 decembrie 2015, pentru ca exista doi ani in care expira termenul-limita de depunere a facturilor”, a spus Dragoi. 

POR are cea mai buna absorbtie: 16%

Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) conduce detasat in ceea ce priveste volumul de proiecte contractate, cu 1.998 de finantari acordate, in valoare totala de 3 mld. euro. Cu plati catre beneficiari de aproximativ 530 mil. euro, AMPOSDRU a atins un nivel al platilor de aproape 15% din alo­carea totala. Totusi, cea mai buna absorb­tie, de aproape 16%, a fost realizata pe Programul Operational Regional (POR). Platile catre cele 1.091 de proiecte semnate s-au apropiat de 630 mil. euro. Si pro­gramul pentru compe­ti­tivitate economica a trecut usor de media de 10%, nivelul platilor aferente celor 1.516 proiecte sem­nate plasandu-se la 280 mil. euro. In domeniul inves­ti­tii­lor privind infrastruc­tura de mediu, pana la sfarsitul lunii ianuarie erau sem­nate 154 de decizii de finantare, pentru aproape doua miliarde de euro (45% din alocarea totala a UE), iar sumele virate beneficiarilor ajunsesera la 330 mil. euro (peste 7%). Alte patru con­tracte majore de investitii, in valoare de 288 mil. euro, au fost semnate saptamana trecuta.

POS Transport, ultimul in continuare

POS Transport se detaseaza in con­tinuare drept programul cu cele mai putine plati efectuate, de 10 ori mai sca­zute fata de banii virati de POR, doar 1,64% (75 mil. euro ) din alocarea pe 2007-2013 (4,56 mld. euro).  Contributia UE la cele 33 de proiecte contractate pana in prezent, raportat la suma totala pusa la dispozitie, este de doar 14,6%. Una dintre explicatii este ca programele care reusesc sa decon­teze cei mai multi bani implica proiecte de valori relativ mici, realizate de institutii ale administratiei publice, de organizatii neguverna­men­tale si de firme private, in timp ce fon­du­rile alocate POS Transport se adre­seaza proiectelor majore de infras­tructura, care necesita mai mult timp pen­tru pregatire. Totusi, unul dintre ­motivele demiterii fostului minis­tru Radu Bercea­nu a fost performanta slaba a atragerii fondurilor pentru infrastructura.

Cerere slaba pentru Asistenta Tehnica 

Nici Asistenta Tehnica nu a fost utilizata intens, platile facute catre cele 59 de proiecte contractate reprezentand 5,6% din alocarea totala a UE, intrucat au fost inca disponibile ultimele fonduri de preaderare destinate acestui domeniu. Acestea sunt insa pe cale de a fi epuizate si, prin urmare, este de asteptat ca Asis­te­nta Tehnica finantata din instru­men­tele structurale in cadrul Programului Ope­ra­tional Asistenta Tehnica (POAT) si a axelor prioritare ale fiecarui Program Operatio­nal sa beneficieze de o cerere mai mare in 2011, se arata in docu­men­tul „O eva­lu­a­re formativa a instru­men­telor struc­tu­rale in Romania”, intocmit printr-un pro­iect co­finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin POAT. Un alt motiv pentru absorbtia scazuta il repre­zinta reticenta de a chel­tui pentru astfel de masuri in conditiile ac­tualelor cons­trangeri bugetare. 

Desi exis­ta o ne­voie clara de Asistenta Tehni­ca (studii, vi­zite de studiu, dezvoltari de procese, infratire institutionala, adop­ta­rea celor mai bune practici si instruire spe­cia­li­zata), pentru a imbunatati situa­tia cu­ren­ta a siste­mului de management si imp­lementare a instrumentelor struc­tu­rale, este putin probabil ca intreaga alocare sa fie utilizata.

Guvernul vrea sa introduca masuri de penalizare a beneficiarilor

Potrivit secretarului de stat in Ministerul Finantelor, Bogdan Dragoi, rambursarile de plati se efectueaza cu dificultate din cauza ca, in ultimele sase luni, benefi­ciarii de fonduri europene nu trimit facturi, iar fara facturi nu se pot rambursa banii de la Comisia Europeana. „Vom introduce, si deja am finalizat documentatia, niste masuri de penalizare a bene­fi­cia­rilor. Daca nu putem stabili termene-limita pentru aceste facturi nu ajungem nicaieri. Daca nu le trimit in sase luni, vom intrerupe contractul. Prin aceste masuri ii responsabilizam si pe beneficiari”, a spus Dragoi.

 Autor: Arabela Boboc

Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari

Schimbarea regulilor in timpul jocului ii determina pe consultanti si pe beneficiari sa se astepte la rezilieri de contracte si chiar la blocarea absorbtiei 

Sursa: Fin.ro 1 August 2011

Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in pro­iectele finantate din fon­duri structurale si de coe­ziune de la 30% la 10% se va ras­fran­ge asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguver­namentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor intero­gati de „Fin.ro”. Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.

Pana in prezent, avansul pentru pre­finantarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului. Insa, motivand ca multe dintre firmele care contracteaza prefinantarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltu­ielilor, astfel incat ministerele sa trans­mita la randul lor actele de decont la Bruxelles, guvernul a decis sa reduca pla­fonul prefinantarii la 10% din v­a­loa­rea eligibila a proiectului.

Pe data de 26 iulie a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministrului Finantelor nr. 2359, urmat a doua zi de un altul - Or­dinul ministrului Finantelor nr. 2370, care aducea rectificari. Principalele pre­vederi cuprinse in aceste ordine se refera la reducerea procentului de prefinantare acordata beneficiarilor de la 30% la 10%, acordarea prefinantarii in transe, astfel incat prima transa sa nu poata depasi 5%, iar urmatoarele transe sa se acorde nu­mai dupa autorizarea cheltuielilor efec­tuate, in valoare de minimum 60% din valoarea cumulata a transelor anterioare de prefinantare. Suma solicitata prin prima cerere de rambursare nu se mai ramburseaza integral. 

Pana in prezent, recuperarea prefi­nantarii se facea prin deducerea a mi­nimum 30% din cererile de rambursare depuse incepand de la  a doua cerere de rambursare. Prima cerere de rambur­sare era restituita integral ca un sprijin pentru sustenabilitatea demararii si continuitatii proiectului.

De acum inainte, recuperarea incepe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platita in procent de maximum 70%. Alte noi prevederi sunt recuperarea intregii prefinantari de catre autoritatile de management, in situatia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare in termen de maximum patru luni de la primirea acesteia, precum si recuperarea de catre AM-uri a prefinantarii neutilizate, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de maximum sase luni de la primirea primei transe de prefinantare, cereri de rambursare in cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate. 

Concret, indiferent de prefinantarea primita, aceasta trebuie cheltuita si solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum sase luni de la primire.

ACIS: „Noul procent este suficient”

Catalin Vatafu, seful ACIS, a explicat, intr-un comunicat, ca noul cuantum al prefinantarii ar trebui sa fie suficient pentru un beneficiar riguros. „Cota de 10%, nou stabilita, desi este mai redusa decat cea acordata pana in prezent, este suficienta pentru a asigura corespun­zator gestiunea financiara a imple­men­tarii proiectului in conditiile in care beneficiarul asigura o riguroasa corelare a activitatilor proiectului cu depunerile la autoritatile de management ale cere­rilor de rambursare a cheltuielilor. Aceas­­ta modificare legislativa s-a dovedit a fi necesara in conditiile in care prefi­nan­tarea acordata initial in procent de 30%-40% nu a generat, din partea bene­ficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate in proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite in acest scop de la Uniunea Eu­ro­peana”, a declarat seful Autoritatii pen­tru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) Catalin Vatafu. 

Consultantii: Multe din proiectele aflate in implementare ar putea fi blocate

De cealalta parte, consultantii isi exprima speranta ca autoritatile au adoptat noul pachet de masuri pe baza unei analize privind impactul negativ

97 IMM-uri din 100 au avut probleme in accesarea de fonduri UE

Evaluari si plati intarziate, dar si comunicarea defectuoasa sunt principalele nemultumiri exprimate de firmele mici si mijlocii 

Sursa: Fin.ro 21 Februarie 2011

Pentru numeroase IMM-uri, acce­­sa­rea fondurilor europene trebuia sa fie gura de aer proaspat, spri­jinul bine-venit de care aveau ne­voie in perioada de criza. Pro­blemele pe care le-au intampinat insa in fazele de contractare si implementare a proiectelor le-au creat din pacate  chiar mai multe dificultati. Specialistii ii sfatuiesc pe apli­canti sa aiba in vedere la struc­turarea  bu­getelor si estimarea fluxurilor finan­ciare, de la bun inceput, termene duble sau triple fata de cele prevazute in con­tractele de finantare.

Compania de consultanta Structural Consulting™ Group a realizat, in peri­oa­da 7-14 februarie 2011, prin intermediul portalului www.fonduri-structurale.ro, un sondaj privind dificultatile accesarii fondurilor europene.

Raspunsurile pri­mite au provenit de la un numar de 314 IMM-uri (intreprinderi mici si mij­lo­cii). Acestea se afla in faza de contractare sau au deja in implementare proiecte finan­tate prin fonduri structurale  si de coe­ziune sau Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Ponderea IMM-urilor repondente a fost de 68% in me­diul urban, 32% mediul rural. Sondajul nu s-a referit la experientele generale ale com­paniilor, fiind axat  pe problemele intam­pinate de acestea. Totusi, apro­ximativ 3%  din repondenti au fur­nizat si feedback pozitiv. Mai mult ca o exceptie care confirma regula, decat ca o situatie in care ar trebui sa se regaseasca majoritatea celor care acceseaza fonduri europene, un beneficiar de pe Masura 1.2.1 din cadrul PNDR a declarat: „Deocamdata nu  intampinam proble­me, din contra, suntem sustinuti de autoritati in finalizarea proiectului“.

Concluziile generale care se des­prind insa din sondaj au in vedere nu­me­roase situatii de intarzieri majore in faza de evaluare, intarzieri de plati (pre­finantari si rambursari) chiar si de 15 luni in unele cazuri, un proces de co­municare defec­tuos cu autoritatile de management, lipsa de transparenta a mecanismului ram­bur­sarilor, probleme in accesarea de credite pentru cofinan­tare, dobanzi mari la creditele obtinute, generand uneori chiar renun­tarea/rezi­lierea contractului de finan­tare. O alta piedica in calea apli­can­tilor si beneficiarilor a fost amanarea repe­tata a lansarii unor linii de finantare mult asteptate, cazuri in care firmele au investit timp, bani si resurse umane in scrierea unor proiecte care au ajuns sa fie „depa­site” odata cu trecerea tim­pului. Lipsa de predictibilitate s-a mai evidentiat si prin perioadele lungi de timp intre aprobarea proiectelor si con­tractarea lor efectiva.

Cost suplimentar: 30% din valoarea initiala a autorizatiei de constructie

Un astfel de exemplu este cel al microintreprinderii Brainer Consulting SRL, care a depus un proiect in valoare de aproximativ 120.000 de euro pe DMI 4.3 „Sprijinirea dezvoltarii micro­intre­prin­derilor” din cadrul Programului Operational Regional (POR) in decem­brie 2009. Abia in septembrie 2010 a ur­mat vizita de precontractare, in urma careia proiectul a fost propus spre finan­tare. Pana in prezent, firma nu a mai primit insa niciun alt semnal pentru semnarea contractului. Si cum timpul nu sta in loc, autorizatia de constructie obtinuta pentru suma de 4.800 de lei, dar valabila numai un an, mai are doar cateva zile pana expira. Prin urmare, firma trebuie sa mai achite 30% din valoarea initiala a autorizatiei pentru o prelungire de sase luni. 

Nu are insa nicio garantie ca in acest interval va primi un raspuns de la autoritati. Pe langa acest cost suplimentar din buzunarul pro­priu, beneficiarul mai are de suferit si de pe urma lipsei de predictibilitate in privinta bugetului proiectului, intrucat, daca raspunsul autoritatilor privind semnarea contractului de finantare ar putea sosi oricand, se presupune ca fir­ma trebuie sa dispuna in orice moment de lichiditatile reprezentand TVA nece­sara in proiect (in acest caz aproximativ 30.000 de euro). „Timpul si resursele pe care le-am investit in de­mersurile nece­sare accesarii acestei finantari ar fi putut fi utilizate in dez­voltarea afacerii pe alte cai, mai simple si poate mai utile. Atitu­dinea auto­ritatilor ramane de neinteles pentru noi”, a spus Camelia Birzanu, directorul Brainer. 

O noua abordare a notiunii de „cash flow”

Cu putine exceptii, Autoritatile de Management dau dovada  de incapa­ci­tate de a-si onora obligatiile contractuale, fie din cauza disfunctionalitatilor de procedura, a imixtiunii politicului in functionarea corecta a acestor institutii, ori in unele cazuri din cauza slabei competente sau a lipsei de motivare a personalului. Intreprinzatorii sunt afectati in mod grav, in loc sa beneficieze de ajutor asa cum ar fi normal.

„Desi fondurile europene reprezinta pentru companii oportunitati reale de sprijin si redresare in perioada de criza econo­mi­ca, asigurand bani nerambursabili pen­tru dezvoltare, gripajele numeroase din mecanismele de implementare la nivel de AM si OIR  au ajuns sa transforme  in multe cazuri o finantare intr-o povara in plus, generand probleme financiare si mai mari. Firmele trebuie sa avanseze, pentru desfasurarea proiectelor, bani care de multe ori provin din credite, ale caror rate raman neplatite daca intervin intarzieri de luni intregi la plata pre­finantarii sau a rambursarii”, a declarat pentru „Fin.ro” Dan Barna, Managing Partner, Structural Consul­ting™ Group. 

Recomandarea acestuia pentru IMM-urile care intentioneaza sa aplice de acum inainte pentru finantari neram­bur­sabile este ca acestea sa-si intoc­measca fluxul de numerar (cash flow-ul) mizand pe termene de rambursare duble sau triple (opt-noua luni), chiar daca termenele legale variaza intre 60 si 90 de zile in functie de fiecare program, putand astfel sa evite blocajele ce pot aparea ca urmare a intarzierii ram­bursarilor.

Amanarea repetata a lansarii unor apeluri de proiecte

POSCCE, Operatiunea 111a) „Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre 1.075.001 lei si 6.450.000 lei acordat pentru investitii in IMM-uri"  - anuntata initial pentru iulie 2010 (potrivit calendarului de lansari la 31 ianuarie 2010), apoi mutata in fiecare luna (septembrie 2010 - Calendar lansari la 31 martie 2010; Trim. IV 2010 - Calendar lansari 30 iunie 2010; Buget epuizat - nu se mai lanseaza - calendar lansari la 30 octombrie 2010; Februarie 2011 - Calendar lansari 31 noiembrie 2010). In prezent, este anuntata pentru martie 2011 si a fost publicat si Ghidul spre consultare la inceputul lunii februarie.

Operatiunea 132. „Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor"  - anuntata initial pentru anul trecut pentru luna iulie, apoi amanata pentru noiembrie; in decembrie - suspendata temporar; anuntata intr-un final pentru noiembrie 2011.

Autor: Arabela Boboc