Programe in derulare pentru accesarea a 320 milioane € destinate dezvoltarii rurale

Sprijinul financiar acordat beneficiarilor este de 50%-70% din valoarea totala a documentatiilor 

Sursa: Fin.ro 23 Iunie 2010 

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) are deschise in aceasta perioada patru sesiuni pentru depunerea proiectelor de dezvoltare rurala, pe Masurile 1.1.2, 1.2.3, 3.1.2 si 1.4.2, iar fondurile nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) disponibile insumeaza aproximativ 320 de milioane de euro.

Numarul proiectelor depuse pana in prezent pe cele patru masuri se ridica la aproape 6.200, dintre acestea numai 1.200 fiind contractate.

Prin Programul National de Dez­voltare Rurala 2007-2013 (PNDR) se acor­da fonduri europene nerambursabile in valoare totala de 10 miliarde de euro pentru investitii care contribuie direct la dezvoltarea economica si sociala a satelor din Romania. 

In prezent, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) are deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru patru masuri finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), pe care il gestioneaza. Sprijinul financiar acordat variaza intre 50% si 70% din valoarea totala a proiectului, iar beneficiarii acestor fonduri pot fi fer­mieri, persoane fizice autorizate sau aso­ciatii familiale, grupuri de produ­catori, microintreprinderi sau intre­prinderi mici si mijlocii.

Cea de-a treia sesiune de cereri de proiecte pentru Masura 1.1.2 „Instalarea tinerilor fermieri“, din cadrul PNDR, Axa I - „Cresterea competitivitatii secto­rului agricol si silvic“, este activa in perioada 1-30 iunie 2010. 

Fondurile disponibile pentru aceasta sesiune sunt de 50.000.000 de euro, iar intre 1 si 30 septembrie se va desfasura o alta sesiune care va oferi tot 50.000.000 de euro. Su­ma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui pro­iect din cadrul Masurii 1.1.2 este de 25.000 de euro/exploatatie. In total, fondurile pentru instalarea fermierilor se ridica la 337.221.484 de euro, 80% contributia UE si 20% contributia guvernului. 

Obiectivele Masurii 1.1.2 sunt im­buna­tatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri, cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si spri­jinirea procesului de modernizare in con­formitate cu cerintele pentru pro­tectia mediului, igiena si bunastarea ani­malelor si siguranta la locul de munca. 

Tot pana la data de 30 iunie este deschisa si cea de-a zecea sesiune de cereri de proiecte pentru Masura 1.2.3 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere“. Fondurile puse la bataie insumeaza 170.000.000 de euro, iar suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 1.2.3 este de 3.000.000 de euro. Fondurile totale alo­cate Masurii 1.2.3 prin FEADR se ridica la 1,07 miliarde de euro.

Incadratata tot in Axa I, Masura 1.2.3 urmareste introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee pentru obti­nerea de noi produse agricole si fores­tiere competitive, adaptarea intre­prin- derilor la noile standarde comunitare, atat in etapa de procesare, cat si in cea de distributie a produselor obtinute, cres­terea valorii adaugate a produselor forestiere, precum si a eficientei eco­no­mice a activitatii microintre­prinderilor.

Aproape 96 mil. € pentru crearea si dezvoltarea intreprinderilor

Cea de-a cincea sesiune de cereri de proiecte pentru Masura 3.1.2 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro­intreprinderi“ se desfasoara in perioada 14 iunie-15 iulie 2010. Fondurile dispo­nibile sunt de 95.857.420 de euro, iar suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect este de 200.000 de euro. Masu­ra 3.1.2 se incadreaza in Axa III „Im­bunatatirea calitatii vietii in zonele ru­rale si diversificarea economiei rura­le“ si are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incu­rajarea activi­tatilor nonagricole, in scopul cresterii nu­marului de locuri de munca. Fondu­rile totale alocate Ma­surii 3.1.2 prin FEADR insumea­za 395 de milioane de euro. 

Sesiunea aferenta Masurii 1.4.2 „Infiin­tarea grupurilor de producatori“ este intr-o situatie diferita, intrucat lansarea acesteia a avut loc pe 3 decem­brie 2008, insa este deschisa continuu pana la epuizarea fondurilor (6.942.795 de euro). Suma maxima nerambursabila ce poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 1.4.2 este de 100.000 euro/anul I, 100.000 euro/an II, 80.000 euro/an III, 60.000 euro/an IV, 50.000 euro/an V.

Obiectivul general al Masurii 1.4.2 din Axa I este cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercia­lizare, precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor. Contributia publica totala aferenta Masurii 1.4.2 este de aproape 139 de milioane de euro, iar de aceasta pot beneficia grupurile de pro­ducatori recunoscute oficial.

Am reusit sa atragem doar 545 mil. € prin Programul „Cresterea Competitivitatii Economice“

Suma atrasa reprezinta 45% din alocarea UE pe 2007-2010, iar din 5.841 de proiecte depuse au fost contractate mai putin de o cincime 

Sursa: Fin.ro 2 Iunie 2010 

Avand ca obiectiv general cres­terea productivitatii intreprin­derilor romanesti, POSCCE dispune pentru perioada 2007-2013 de 2,55 miliarde de euro. 

Pana la mijlocul lunii mai, au fost depuse 5.841 de proiecte, dintre care 1.002 au fost contrac­tate, contributia UE la acestea in raport cu alocarea UE 2007-2010 fiind de 45%. Reprezentantii autoritatilor au intocmit o lista cu cele mai frecvente probleme in elaborarea proiectelor, dar si cu recomandari utile pentru potentialii beneficiari.

Obiectivul general al Programului Operational Sectorial „Cresterea Competi­ti­vitatii Economice” (POSCCE), finantat prin Fondul European de Dezvoltare Re­gio­nala (FEDR) si gestionat de Ministerul Economiei si Mediului de Afaceri, este cre­sterea productivitatii intreprinderilor ro­manesti, cu asigurarea principiilor dezvoltarii durabile si majorarea productivitatii Romaniei, pana in 2015, la un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a pro­ductivitatii din UE. Pana la mijlocul lunii mai, au fost depuse 5.841 de proiecte, din­tre care 1.002 au fost semnate, contributia Uniunii la acestea in raport cu alocarea 2007-2010 fiind de 45% (suma alocata pen­tru aceasta perioada este de 1,216 miliarde de euro). 

Alte peste 400 de proiecte au fost deja aprobate si asteapta faza de contrac­tare, 1.641 se afla in evaluare, 2.301 au fost res­pinse, iar 419 nu au intrat inca in pro­cesul de evaluare. La acestea se adauga 231 de proiecte care au fost retrase sau reziliate in timpul evaluarii sau dupa evaluare ori contractare.

„Calitatea proiectelor depuse in ultima perioada este net superioara, trebuie sa alegem din proiecte mai bune, ceea ce ne face munca mai grea”, spune Dan Sto­lojanu, sef serviciu POSCCE. Recoman­da­rile reprezentantilor autoritatii de ma­nagement in vederea elaborarii corecte a proiectelor si a depunerii cererilor de fi­nantare vizeaza in primul rand con­sul­tarea cu mare atentie a Ghidului solicitantului, a formularului original al cererii de finantare, precum si a anexelor.

Apoi, la completarea cererii de finan­tare, atentia trebuie centrata pe formatul de lucru recomandat (font, dimensiunea corpului de litera etc.), pe respectarea for­matelor anexelor si pe completarea doar a sectiunilor rezervate solicitantului.

Tot­odata, nu trebuie sters din formularul ce­rerii de finantare niciun capitol, iar daca una dintre sectiuni nu este specifica pro­iectului se completeaza totusi cu preci­zarea „Nu se aplica” sau alta precizare din care sa rezulte ca acest lucru nu este specific proiectului sau beneficiarului.

Autoritatile recomanda identificarea din timp a tuturor costurilor implicate

Pentru a porni cu dreptul sunt nece­sare identificarea din timp a tuturor cer­tificatelor/autorizatiilor solicitate si planificarea obtinerii acestora in functie de perioada lor de valabilitate, dar si verifi­carea indeplinirii criteriilor de eligibilitate inca din faza de planificare a ela­borarii proiectului. Este indicata si identifi­carea resurselor umane proprii sau care pot fi atrase in echipa de management inca din faza de conceptualizare a proiectului.

Realizarea unei analize de piata si inclu­derea acesteia in planul de afaceri/studiul de fezabilitate sau care sa stea la baza ela­borarii cererii de finantare, dar si intoc­mirea unei diagrame Gantt de implementare realista sunt alte indrumari utile pen­tru cei care vor sa-si asigure succesul con­tractarii. De asemenea, autoritatile recomanda identificarea tuturor costurilor proiectu­lui, indiferent de natura lor, in acord cu activitatile din proiect, ulterior urmand sa fie incadrate in categoria corespunzatoare eligibil/neeligibil. 

Printre greselile de natura calitatii teh­nice si financiare au fost sesizate slaba jus­tificare a contributiei proiectului la realizarea obiectivului general al programului si a obiectivelor specifice axei si opera­tiunii, lipsa legaturii logice intre elemen­tele proiectului - resurse, activitati, rezultate directe si rezultate finale -, precum si neconcordante intre planul de afaceri sau studiul de fezabilitate si cererea de fi­nantare. 

In unele cazuri, studiul de feza­bili­tate nu a fost specific investitiei sau pro­iectului, indicatorii financiari nu cores­pundeau cerintelor Ghidului solicitantu­lui (grilei de evaluare), iar analizele de risc si senzitivitate erau realizate super­ficial sau lipseau. Alte probleme au fost generate de necorelarea bugetului proiec­tului cu activitatile si rezultatele sau de intocmirea unui cashflow incorect, cu intrari nejus­tificate, uneori negativ.

Atentie si la completarea cererilor de rambursare

In ceea ce priveste erorile in comple­tarea cererii de rambursare (CR), cele mai frecvente sunt nerespectarea instruc­tiu­nilor de completare, de exemplu prin pu­nerea valorii din factura in loc de cea eligibila, aplicarea unor procente eronate fata de cele din buget sau semnarea de catre alte persoane fata de cele impu­ter­nicite prin contractul de finantare. Alte gre­seli sunt nerespectarea ordinelor de chel­tuieli eligibile, incadrarea gresita in cate­goriile de cheltuieli, nerespectarea pla­foanelor sau chiar transmiterea de docu­mente incomplete, ilizibile sau necer­tificate „conform cu originalul”.

Probleme in elaborare

•  de forma, precum numerotare incorecta, lipsa stampila si/sau semnatura, nerespectarea ordinii documentelor

• nerespectarea formatelor impuse pentru cererea de finantare, pentru documente suport sau pentru studiul de fezabilitate si planul de afaceri

• cererea de finantare nu este semnata de persoana in drept sau nu exista documente justificative pentru sustinerea semnaturii

• diferente intre informatia listata si cea inclusa pe CD si/sau on-line

• certificate sau autorizatii expirate

• confuzie privind necesitatea depunerii unor documente, mai ales a Fisei tehnice de mediu

• lipsa formularului de autoevaluare in raport cu criteriile de mediu

• erori in documentele ce atesta proprietatea/concesiunea asupra terenului sau constructiei pe care se realizeaza proiectul

• neintelegerea criteriilor de eligibilitate si a faptului ca acestea sunt cumulative

• incadrarea eronata a solicitantului in categoria intreprinderilor mici sau mijlocii

• incadrarea intr-un cod CAEN neeligibil

• erori in calcularea valorii totale eligibile din cauza incadrarii eronate a cheltuielilor sau a neaplicarii corecte a procentelor de eligibilitate ori a intensitatii ajutorului de stat

• neincadrarea in cerintele schemei de finantare in ceea ce priveste activitatile eligibile

• confuzie privind beneficiarul/proprie­tarul si operatorul economic care va opera dupa finalizare investitia

• rezultatele nedefinite clar si/sau indicatori utilizati diferiti de cei inclusi in cererea de finantare

• nerespectarea cerintelor legate de durata proiectului, a contractelor de concesiune/inchiriere sau faptul ca proiectul prevede doar constructii

Erori de natura eligibilitatii

• l neintelegerea criteriilor de eligibilitate si a faptului ca acestea sunt cumulative

• incadrarea eronata a solicitantului in categoria intreprinderilor mici sau mijlocii

• incadrarea intr-un cod CAEN neeligibil

• erori in calcularea valorii totale eligibile din cauza incadrarii eronate a cheltuielilor sau a neaplicarii corecte a procentelor de eligibilitate ori a intensitatii ajutorului de stat

• neincadrarea in cerintele schemei de finantare in ceea ce priveste activitatile eligibile

• confuzie privind beneficiarul/proprie­tarul si operatorul economic care va opera dupa finalizare investitia

• rezultatele nedefinite clar si/sau indicatori utilizati diferiti de cei inclusi in cererea de finantare

• nerespectarea cerintelor legate de durata proiectului, a contractelor de concesiune/inchiriere sau faptul ca proiectul prevede doar constructii

Autor: Arabela Boboc

Prin Masura 3.2.2 castigam 1,2 miliarde euro de la UE si pierdem 80 de milioane de euro din buget

Sunt de sapte ori mai multe solicitari decat fondurile existente pentru investitii in infrastructura rurala 

Sursa: Fin.ro 12 Mai 2010

Subiect a numeroase controverse, Masura 3.2.2 pentru reabilitarea si dezvoltarea satelor, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), a suscitat un mare interes din partea comunitatilor locale. Au fost depuse peste 3.000 de proiecte in valoare de 7,43 miliarde de euro, in timp ce fondurile totale alocate sunt de 1,54 miliarde de euro. Astfel, sume de zeci de milioane de euro din bani publici au fost cheltuite pentru intocmirea unor proiecte care nu vor fi niciodata finantate.

Masura 3.2.2 „Renovarea, dezvol­tarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale” finantata prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) a avut un mare succes in ran­dul comunitatilor, astfel ca numarul total al proiectelor depuse a fost de 3.039, in valoare de 7,43 miliarde de euro, fata de alocarea UE de 1,54 miliarde de euro. 

O „particularitate” a acestei linii de finan­tare este ca proiectele au fost realizate din bani publici, de la bugetul central sau local, nemaifiind recuperati in cazul poiectelor care nu sunt selectate. Pana la data de 21 august 2009, au fost semnate contracte de finantare pentru 291 de proiecte, respectiv o contributie publica totala de aproape 794 de milioane de euro, iar in prezent po­ten­tialii beneficiari asteapta rezul­tatele pentru ultima sesiune de depu­nere a proiectelor, care s-a incheiat cu noua luni in urma, la 31 iulie 2009. 

Asta desi auto­ritatile ar fi trebuit sa incheie selectia intr-un interval de aproximativ doua luni de la inchiderea sesiunii de depu­nere. In cadrul acesteia s-au pus la bataie toate fondurile alocate Romaniei pe Ma­sura 3.2.2 pana in 2013, respectiv restul de 746 de milioane de euro, deoarece este „cea mai ceruta masura de pe fon­durile europene”, potrivit pre­mierului Emil Boc.

Proiecte evaluate in functie de culoarea politica a primarilor

Numarul foarte mare de proiecte depuse a fost, de altfel, potrivit consu­l­tantilor pe fonduri europene, motivul pentru care au fost schimbate de nenu­marate ori regulile din mers. Chiar secre­tarul general al PSD, Liviu Dragnea, a acuzat guvernul Emil Boc, in urma cu trei saptamani, ca evalueaza proiectele in functie de culoarea politica a pri­marilor si ca isi permite sa santajeze pri­mari si comunitati intregi, facand refe­rire directa la Masura 3.2.2. „Exista liste la fiecare minister, pe laptop. Sunt trecute proiectele europene si nu se aloca bani la primarii PSD. E vorba despre banii pe Masura 3.2.2. 

De opt luni, aceste proiecte nu s-au evaluat“, a spus Liviu Dragnea, oferind totodata asigurari ca social-democratii vor sesiza Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) daca guvernul „va umbla” la ghidurile privind finantarea proiectelor europene, in defavoarea primarilor PSD. 

In ceea ce priveste costurile pentru bugetul statului legate de Masura 3.2.2, vicepresedintele Comisiei pentru Agri­cultura din Camera Deputatilor, Valeriu Steriu, a declarat pentru „Financiarul” ca „toate proiectele care sunt respinse de la finantarea UE costa bani - este vorba despre sumele disponibilizate de auto­rita­tile locale pentru plata consul­tan­tilor”.

„Aceste sume nu mai sunt recu­perate niciodata, iar la nivelul intregii tari sunt de ordinul zecilor de milioane de euro”, a spus Steriu. Astfel, pentru un proiect pe Masura 3.2.2, o autoritate locala plateste minimum 30.000 de euro, bani care nu se recupereaza decat in cazul contrac­telor semnate, intrucat reprezinta cheltuiala eligibila, a declarat pentru „Financiarul” Ana Baltag, direc­tor al Departamentului de executie din cadrul Progres Advisory Romania. Com­pania de consultanta asteapta rezultatele selectiei pentru 21 de proiecte de dez­voltare rurala depuse de comu­nitati din mai multe judete din nordul si centrul tarii.

Emil Boc: Nu se vrea suplimentarea fondurilor

In vara anului trecut, premierul anunta ca „investitiile in proiectele care se fac (pe Masura 3.2.2 - n.r.) nu sunt pierdute, ca studiile de fezabilitate, chel­tuielile cu avize nu vor fi pierdute, ci se vor regasi intr-o finantare printr-un pro­gram national sustinut de catre Gu­ver­nul Romaniei”.

Proiectele depuse si nedeclarate eligibile, dar care depasesc un minim de punctaj care sa demons­treze ca sunt viabile ar fi trebuit sa fie finantate, ince­pand din 2010, printr-un program national de modernizare a sate­lor, asa cum spunea atunci premie­rul. 

Cu toate acestea, pe 23 aprilie anul acesta, Emil Boc i-a cerut comisa­rului european pentru Agricultura si Dez­voltare Rurala, Dacian Ciolos, detalii despre posibilitatea realocarii de fonduri catre Masura 3.2.2, in cazul neutilizarii celor alocate altor masuri din cadrul PNDR, mentionand ca nu se doreste suplimentarea fondurilor, ci doar rease­zarea lor in cadrul programului. „Sunt de sapte ori mai multe solicitari decat fonduri”, a motivat premierul. 

Ana Baltag, de la Progres Advisory, spune insa ca nu exista nici pe departe atatea fonduri ramase nefolosite pe celelalte masuri din cadrul PNDR astfel incat sa acopere cererea enorma pentru investitii in infras­tructura rurala.

Autor: Arabela Boboc

C. Zevedei: „CE va anula decizia de suspendare a platii celor 8 mil. € la inceputul lunii iunie“

Directorul general al AMPOSDRU spera sa realizeze in sase luni ceea ce nu s-a facut in doi ani de alocare a finantarilor UE pe resurse umane 

Sursa: Fin.ro  28 Aprilie 2010

Autor: Ioana Speteanu

Anca Zevedei, director general AMPOSDRU

Raspunzand invitatiei „Financiarul”, Cristina Zevedei, directorul general al Auto­ritatii de Management a Programului Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), clarifica situatia suspendarii rambursarii finantarilor de catre Comisia Europeana, asigurand beneficiarii ca situatia este sub control, iar proiectele lor au unda verde.

„Financiarul“: Care sunt cauzele reale ale blocarii de catre Comisia Europeana a platilor catre beneficiarii romani si despre ce suma este vorba?

Cristina Zevedei: Doresc sa incep cu o clarificare: platile nu sunt blocate catre beneficiari, ei pot depune in continuare cereri de rambursare, iar activitatea din­tre ei si autoritatea de management nu este afectata. Suma blocata, opt milioane de euro, este o decontare intre Ministerul Finantelor, care ne supervizeaza in ceea ce priveste platile, si Comisia Europeana.  Acest lucru consider ca este foarte impor­tant sa se inteleaga, ca beneficiarii nu sunt afectati de suspendarea temporara a platilor.

Cat despre cauzele ce au dus la acea­sta situatie, acestea au fost semnalate de catre Comisia Europeana in 2009 si sunt trei la numar.

Nu sunt de nerezolvat, de altfel o parte dintre ele le-am si solutio­nat. O prima cauza tine de organizarea interna de la nivelul autoritatii de mana­gement. Nu era suficient personal, iar organigrama care exista nu corespun­dea structurii personalului aferent. Am venit in intampinarea cerintelor de personal printr-o noua organigrama si prin ocu­pa­rea posturilor vacante - intr-o luna si jumatate am reusit sa ocupam din 36 de posturi vacante 22. Mai avem deci 14 locuri vacante, iar guvernul ne-a mai aprobat inca 15, pe care le vom ocupa prin transfer intre institutii. 

O a doua cauza este relatia dintre au­to­ritatea de management si organismele de intermediere. Am refacut acordurile cu organismele intermediare astfel incat acestea sa aiba mai multe respon­sabi­li­tati in relatiile cu beneficiarii, iar autori­tatea de management sa ramana cu atri­butii de control si verificare. Pana acum, orga­nismele de intermediere nu isi asumau responsabilitatea in contractele cu bene­ficiarii. 

O a treia cauza tine de strategia de in­for­mare catre beneficiari. Si la acest ca­pitol am facut primii pasi, in sensul ca am incercat sa imbunatatim Ghidul Soli­citantului, am inceput sa facem semi­na­re de informare si intalniri cu catego­riile de beneficiari - organizatii neguver­­na­men­tale, sindicate, patronate, intre­prin­deri mici si mijlocii, iar prin pro­iectul de asistenta tehnica incercam sa punem la punct perfectarea serviciului pe care il avem deja, „Linia albastra“, prin care raspundem beneficiarilor pe probleme punctuale.

Din ce sunt platiti beneficiarii pe perioada suspendarii?

Din sumele pe care le avem deja alo­cate pentru perioada 2007-2013.

De verificarea pe care Comisia Europeana o face activitatii AMPOSDRU luna aceasta depinde deblocarea fondurilor. Care estimati ca va fi verdictul?

Estimez ca platile vor fi reluate, iar Comisia Europeana va anula decizia de suspendare la inceputul lunii iunie. 

Care erau disfunctionalitatile activitatii autoritatii de mana­gement la momentul preluarii functiei de director general?

Ca o paranteza, in prima mea zi la AMPOSDRU am primit scrisoarea Co­misiei Europene cu concluziile misiunii de audit din 2009.

Am intrat deci direct intr-o situatie de criza. Nu vreau insa sa acuz pe nimeni si nici sa ma plang de vechea mostenire. Sunt aici pentru a gasi solutii si va pot spune ca la doua luni de la numirea mea avem deja rezultate. Nu este usor.

V-ati fixat un set de indicatori de performanta?

Da. In mandatul meu, care dureaza sase luni, trebuie sa finalizam cererile de rambursare si sa ajungem cu platile la zi. Apoi, in contractare, va trebui sa fina­lizam proiectele aflate acum in evaluare si pana la finele lui 2010 sa avem prima cerere de rambursare. Si, nu in ultimul rand, sa lansam noile linii de finantare. 

Care ar fi orizontul de timp in care beneficiarii finantarilor POSDRU aflati in intarziere de plati catre furnizorii lor (din cauza intarzierii AMPOSDRU la rambursarea cheltuielilor) ar putea ajunge cu decontarile la zi?

Graficul pe care l-am facut referitor la cererile de rambursare se va incheia in luna iunie. Deci, catre finalul lunii iunie, beneficiarii vor ajunge cu platile la zi, aceasta, bineinteles, daca si ei vin in sprijinul nostru si raspund la clarificarile pe care noi le cerem.

Exista in contractele incheiate cu beneficiarii clauze care sanctioneaza intarzierile sau chiar ratarea proiectelor din cauze ce tin de disfunctionalitatile AMPOSDRU?

Nu exista asemenea clauze, pentru ca aceste contracte nu sunt de natura comerciala. Exista insa o cale legala prin care beneficiarii care se considera prejudiciati se pot adresa instantei. Si chiar daca asemenea clauze ar fi existat, tot in instanta s-ar fi solutionat.

Aveti procese cu beneficiarii?

Avem trei procese, dar nu noi, auto­ritatea de management, ci organismele de intermediere. Tocmai de aceea am si cerut responsabilizarea acestora in rela­tiile cu beneficiarii de finantari euro­pe­ne. Procesele sunt la Cluj, Arad si Cala­rasi si chiar m-am uitat peste spete. Nu sunt cereri fondate.

Exista clauze contractuale care sa ii protejeze pe beneficiari in aceasta situatie, respectiv acestia sa fie despagubiti pentru prejudiciile cauzate de intarzierea platilor? (Cazul doctoranzilor bursieri romani pe cale sa fie dati afara din universitatile din strainatate din cauza neachitarii cheltuielilor)
Nu, nu exista.

Aveti proceduri de evaluare a personalului? Dar de control a corectitudinii evaluarii proiectelor si de sanctionare a functionarilor vinovati? Cati functionari AMPOSDRU au fost sanctionati pana in prezent si pentru ce nereguli?

Exista grile de evaluare a persona­lu­lui angajat, dar inca nu s-au dat sanc­tiuni. Eu sunt dispusa sa folosesc aceasta parghie, daca situatia o cere. Este insa destul de complicat sa sanctionezi o func­tie de executie, mai complicat decat in ca­zul unui director. Este necesara o modi­ficare a legii care sa ajute persoana aflata in functie de conducere sa responsa­bi­lizeze functionarii din functiile de exe­cutie. 

Beneficiarii reclama faptul ca nu exista o procedura corecta si clara de contestatie, respectiv ca AMPOSDRU nu are fixate termene de rezolvare a contestatiilor. Cum comentati?

Nici la nivel de guvernare nu exista deadline. Consider ca procedura de con­testare este clara si corecta. Contestatiile se depun pentru fiecare linie de finan­ta­re in parte si daca eu, ca autoritate de mana­gement, fizex un termen-limita de rezolvare tot pe beneficiari ii deza­van­tajez.

In acest an intra in implementare proiectele pe ajutoare de stat. Sunt proiecte aprobate inca din septembrie 2009, dar care nici acum, in aprilie, nu au semnat contractele de finantare. Cate asemenea proiecte sunt si cand se va rezolva problema?

Initial, au fost depuse 859 de proiecte. In acest moment sunt in curs de con­trac­tare 166, iar procesul se va incheia cam in trei saptamani. Intarzierea a aparut din cauza faptului ca nu era semnat con­trac­tul-cadru si pentru ca au fost cerute docu­mente suport de la beneficiari, docu­mente care inca nu ne-au fost trimise. 

Exista un numar de proiecte mari blocate de anul trecut - „proiecte cu risc”. In ce masura sunteti dispusi sa realocati catre alte proiecte fondurile care au fost alocate acestor proiecte neimplementate?

Interesul nu este acela de realoca fon­durile catre alte proiecte, ci de a continua proiectele blocate. Noi sprijinim benefi­ciarii sa continue.

Cum estimati gradul de risc ca Romania sa piarda la finele acestui an o parte din finantarile POSDRU? 

Ar fi prematur sa raspund acum la aceasta intrebare. Analiza finala va avea loc la sfarsitul lunii iunie si atunci vom sti exact care este situatia si care este gradul de risc. Ce va pot spune este ca suma alocata de catre Comisia Euro­pea­na in 2007 din Fondul Social European a fost de 212 milioane de euro si ca pana in prezent au fost platite 446 de milioane de lei, din care 358 de milioane de lei pre­fi­nantari si 88 de milioane de lei ram­bursari.

Carte de vizita

Cristina Zevedei

• martie 2010-prezent: director ge­ne­ral interimar al Autoritatii de Mana­ge­ment a Programului Operational Sec­to­rial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

•  mai 2009-martie 2010: director co­ordo­nator Organismul Intermediar Regional pentru POSDRU Bucuresti-Ilfov, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

• iulie 2006-mai 2009: expert parla­men­tar, Senatul Romaniei

Din 8,7 mld. € fonduri la dispozitia Romaniei doar 4,1 mld. sunt contractate

Din cele 19,7 mld. euro alocate Ro­ma­niei prin instrumentele struc­tu­rale in perioada 2007-2013, suma aferenta perioadei 2007-2010 se ridica la apro­xi­ma­tiv 8,7 mld. euro. Pana la 31 martie 2010 au fost semnate contracte pen­­tru aproa­pe 4,1 mld. euro, repre­zen­­tand mai putin de 47% din totalul dis­­ponibil, in conditiile in care Roma­nia va pier­de fon­du­rile pe care nu le va accesa pana la sfar­si­tul acestui an.

Sursa: Fin.ro 21 Aprilie 2010

Potrivit datelor postate pe site-ul Au­to­ri­tatii pentru Coordonarea Ins­tru­men­te­lor Structurale (ACIS), au fost depuse pa­na in prezent 16.093 de proiecte in va­loa­re totala de 134.345.308.827 de lei, alocarea UE pentru 2007-2010 totalizand 8.669.952.688 euro (35.772.224.791 lei calculat la cursul in­foreu­ro de 4,1260 lei). Dintre proiectele depuse, 7.099 au fost respinse, 4.916 se afla in curs de evaluare, 4.065 au fost aprobate si numai 2.450 sem­n­ate. Valoarea totala a acestora din urma este de 27.489.364.523 lei. 

Din aceasta su­ma, 16.723.298.316 lei reprezinta con­tri­bu­tia UE (respectiv 46,75% din alocarea co­munitara pe 2007-2010). Platile facute catre beneficiari pana la sfar­si­tul lunii mar­tie se ridica la 2.996.647.885 lei (pre­fi­nan­tare si ram­bur­sari atat din contributia UE, cat si de la bugetul na­tio­nal), ceea ce inseamna 8,22% din alocarea UE pe 2007-2010. 

Cu un an in urma, in luna martie 2009, numarul total al proiectelor depuse era de 7.738, in valoare totala de 55.856.234.855 lei, dintre care 2.488 fu­se­se­ra respinse, 1.160 aprobate, iar 626 sem-nate. Valoarea proiectelor semnate se ri­dica la 1.556.831.559 lei, din aceasta suma finantarea UE fiind de 6.827.006.920 lei. Platile facute catre beneficiari pana la sfar­situl lui martie 2009 insumau 935.716.145 lei, respectiv 3,91% din alocarea UE pe 2007-2009. 

Pro­gramul Operational Sec­to­rial Dez­vol­tarea Resurselor Umane (POS DRU) a cu­mulat, pana la 31 martie 2010, cele mai multe proiecte depuse - 5.466, ur­mat de Pro­gramul Operational Secto­rial Cres­terea Competitivitatii Eco­no­mice (POS CCE) - 5.418 - si de Programul Ope­ra­tional Re­gio­nal (POR), cu 3.975 de proiecte. Astfel, la pro­iecte aprobate spre finantare primul loc este ocupat tot de POS DRU, cu 1.694 de contracte, urmat de POS CCE, cu 1.288, si POR, cu 806. Insa in ceea ce pri­ves­te con­trac­tele semnate, ordinea se schim­ba, pe pri­mul loc trecand POS CCE, cu 996, ur­mat de POS DRU (619) si POR (617).

Comparativ cu situatia de la 31 martie 2009, numarul total al pro­iec­telor depuse s-a dublat, de la 7.738 la 16.093, avand in ve­dere ca in perioada analizata segmentul creditarii a fost marcat de criza economica si finan­ta­rea europeana nerambursabila a repre­zentat, in opinia potentialilor be­ne­­fi­ciari de finantari, o optiune accesibila.

De altfel, numarul total al contractelor sem­na­te a crescut la 2.450 in martie, de la 626 in aceeasi luna din 2009, cel mai mare avans fiind inregistrat pe POS CCE, de la 197 la 996 de contracte semnate, urmat de POR, cu 617 decizii de finantare com­pa­rativ cu 132. 

Potrivit datelor din martie 2010, POS DRU se remarca prin diferenta cea mai ma­re intre numarul proiectelor aprobate, 1.694, si cel al contractelor sem­nate, 619 (fata de 248 in cea de-a treia luna a anului trecut), situatie creata in prin­cipal ca ur­mare a deficitului de per­so­nal cu care s-a con­fruntat Autoritatea de Ma­na­gement. 

Autor: Arabela Boboc

Bursieri universitari amenintati cu evacuarea din cauza intarzierii platilor

Tergiversarea rambursarii finantarilor europene compromite studiile la universitati din strainatate 

Sursa: Fin.ro 14 Aprilie 2010

Tinerii care au sansa de a invata in strainatate sprijiniti prin fon­duri europene ar putea sa o piar­da din cauza sistemului dezor­ganizat.

O universitate din Timisoara a accesat programul de studii doctorale si postdoctorale prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resur­selor Umane (POSDRU), insa din cauza intarzierii rambursarilor, studentii trimisi in strainatate au primit ordine de eva­cuare din unitatile de invatamant straine.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului (USAMVB), din Timisoara, are in deru­lare, din octombrie 2008, proiectul de grant „Program pilot de sustinere a cercetarii doctoranzilor bursieri”, finan­tat prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pe Dome­niul major de interventie 1.5., „Pro­grame doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii”. 

Ioan Hutu, prof. dr. USAMVB Timisoara

Desi proiectul a dema­rat in octombrie, odata cu ince­pe­rea anului de curs, prefinantarea de 30% a fost data abia in decembrie. Initiatorul proiectului, responsabil totodata si cu managementul cali­ta­tii acestuia, dr. Ioan Hutu, a precizat pe­n­tru „Fi­nan­ciarul” ca „doc­to­ran­zii si-au in­ce­put acti­vitatea la 1 oc­tom­brie 2008, iar in 15 noiem­brie urma sa le dam primii bani. Nu am reusit decat la fi­nele lui decembrie. S-a intarziat doua luni, in­trucat primii bani au intrat in 24 decembrie 2008”.

 

Apoi, la prima cerere de rambursare, depusa in martie anul trecut, intarzierea a fost de 157 de zile, fata de 45 cat ar fi trebuit potrivit contractului, iar la cea de-a doua, depusa in decembrie 2009, nu s-a primit raspuns nici pana in prezent. „Initial, am trimis a doua cerere de ram­bursare in data de 10 octombrie 2009, ulterior am refacut ceva la ea, ca asa s-a solicitat, iar noi, intre timp, am mai facut cheltuieli. Bineinteles, terme­nele se reseteaza. Ai gresit ceva sau s-a modificat ceva, o iei «de la inceput». 

Am retransmis cererea de rambursare cu numarul 2 in 28.12.2009. Dupa ce ai incarcat CR-ul (ce­re­rea de rambursare - n.r.), Action Webul se blocheaza, daca vrei sa mai adaugi alte cheltuieli pe Action Web trebuie sa ceri voie. Noi am transmis o cerere de acces in 9.11.2009 si ne-au dat acceptul abia in 21.12.2009. Ei bine, din 28.12.2009 se tot evalueaza CR2”, a explicat dr. Ioan Hutu. Cat des­pre retur­narea taxei pe valoarea adau­ga­ta, aceasta nu s-a facut de la semnarea proiectului, in septembrie 2008, din cauza ca nu au existat instructiuni de la Ministerul de Finante. 

Studenti in situatie critica

In prezent, din 60 de studenti 25 sunt la stagii in strainatate, insa din cauza intarzierilor rambursarilor, cinci dintre acestia, aflati in Franta, Germania si Italia, se afla deja intr-o situatie critica, avand ordin/instiin­ta­re de evacuare pe mo­tiv de neplata a ca­za­rii. Fiind vorba des­pre tineri studenti la Agri­cultura, cei mai multi sunt din me­diul rural, astfel ca nu au posibilitati mate­riale cu care sa com­pen­seze, temporar, in­tarzierea banilor de care au nevoie pentru a se intretine. Mai mult, unii dintre ei au lasat in urma slujbe stabile si au plecat la studii, in­crezandu-se in functio­nalitatea si corec­titudinea sistemului.

La un moment dat, chiar in conditiile sub­fi­nantarii bugetare si ale resurselor proprii limitate ale universitatii, s-a incer­cat acordarea cator­va burse restan­te pentru cativa dintre studentii plecati in strainatate, dar s-au sesizat colegii lor si au facut reclamatie la organismul in­termediar (OI).

„Automat am fost etiche­tati cu sus­piciune de frauda nefondata, dar reala - platiseram cele cateva burse celor care erau departe si nu aveau alta sur­sa de trai. Greseala a fost a noastra, dar daca s-ar fi intors acasa docto­ran­zii, rusinea ar fi fost a tuturor - a mea, a universitatii si, mai ales, a Romaniei”, a povestit Hutu.

„Am deja cinci studenti care au primit instiintare pentru evacua­rea din spatiile de cazare din cauza ca nu si-au platit intretinerea in campus. Este rusinos si, personal, ma simt vinovat. Cat despre furnizori, singura posibilitate sa tin cash flow-ul pe plus este amanarea platilor. Din nou, rusinos”, a spus Hutu.

Acelasi lung proces de comunicare: beneficiar - OI - AM si invers

Cererile de rambursare, notificarile si documentele sunt depuse la OIPOSDRU, care le transmite catre Bucu­resti, la Autoritatea de Manage­ment, apoi acestea sunt redirectionate spre ofi­terul din Timisoara. Acesta isi exprima nelamuririle sau obiectiile, care sunt transmise spre Bucuresti, de unde sunt redirectionate catre beneficiar, adica din nou in Timisoara. „Din punctul meu de vedere, este un drum lung. In acest fel, termenul de solutionare a unei cereri de rambursare depaseste cele 45 de zile contractuale. O mica greseala in cererea de rambursare cauzeaza refacerea si retransmiterea  sa; odata retransmisa, se reseteaza termenul, adica se adauga alte 45 de zile. Din punctul meu de vedere, acest aspect este necontractual”, consi­dera Hutu.

Totodata, el apreciaza ca „doar prin reduceri salariale, prin ame­nin­tari ca se restructureaza posturile etc., personalul capabil pleaca in dome­niul privat, de unde face cele mai bune proiecte, proiecte care nu pot fi refuzate la finantare si care ii coplesesc pe bi­ro­cratii ramasi in sistem”.

Romania, intre prestigiu si rusine

Dincolo de faptul ca rolul bursei este de a asigura un trai decent, lipsa fur­ni­zarii ritmice si constante a banilor mai cauzeaza si imposibilitatea onorarii taxe­lor de participare la manifestari stiin­ti­fice internationale. „Este «clubul select» care ar trebui sa ofere Romaniei vizibilitate, greutate si prestigiu.

Pana la ur­ma, nu lipsa de la conferin­te/mani­fes­tari stiinti­fi­ce e cea mai grava, ci ne­se­rio­zitatea. Mai ales ca in cluburile selecte este des­tul sa gresesti o singura data si devii «ne­credibil», adica mincinos, fapt care iti stir­beste enorm din reputatie (cea care se castiga greu, dar se pierde foarte usor)”, a spus Hutu.

Proiectul ar fi tre­buit sa satisfaca macar nevoile de baza, inclusiv nevoia de stima, „cat despre ne­vo­ile de crestere, cele care nu dispar atunci cand sunt satisfacute, cele care mo­tiveaza individul, poate intr-o alta tara, poate ca dupa un stagiu de opt luni facut afara cu bur­ta goala ochii se vor deschide si san­se­le vor fi altele”, a conchis dr. Ioan Hutu.

Autor: Arabela Boboc

Prima evaluare a finantarilor UE pentru resurse umane, facuta la trei ani de la lansare

Ieri a avut loc conferinta de lansare a proiectului „Prima evaluare intermediara a Programului Operational Sectorial Dez­vol­tarea Resurselor Umane”, semnat in decem­brie 2009 si externalizat de Auto­ritatea de Management (AM) din Minis­terul Muncii catre consortiul KPMG Roma­nia - KANTOR Management Consul­tants - Euro Link Consultants (sub­con­trac­tori GEA Strategy&Consulting si Fitz­ptrick Associates).

Sursa: Fin.ro 31 Martie 2010 

La eveniment au fost prezenti direc­torul general al AMPO­S­DRU, Cristina Zeve­dei, directorul Directiei veri­ficari de mana­gement si moni­to­rizare, Cosmin Me­leca, dar si un numar mare de bene­fi­ciari, interesati de situatie in con­tex­tul in care s-au confruntat cu nenumarate pro­bleme in implementarea proiectelor. 

Acest proiect va aduce o opinie inde­pendenta si justificata asupra stadiului imple­mentarii programului, raportul final fiind asteptat in luna septembrie, cu atat mai mult cu cat fondurile pe care Roma­nia nu va reusi sa le atraga pana in decem­brie 2010 se vor pierde.

Rambursarea cererilor de finantare, in ordinea sosirii

Cele trei directii pe care se va axa proiectul sunt evaluarea intermediara a POSDRU (1 ianuarie 2007-31 decembrie 2009), dezvoltarea capacitatii adminis­tra­tive a celor implicati si doua evaluari ad-hoc ale axelor prioritare 4 - Moder­nizarea serviciilor de ocupare a fortei de munca si 5, pe DCI 5.2 - Promovarea durabilitatii pe ter­men lung a zonelor rurale in do­meniile DRU si ocuparea fortei de munca, cu scopul de a stabili in ce masura stra­tegia de implementare intocmita in 2006 mai raspunde realitatii economice actua­le. 

Cristina Zevedei a anuntat totodata ca in viitorul apropiat vor fi aplicate o serie de masuri la care se lucreaza deja, prin­tre care si urgentarea rambursarilor. 

„Ram­bursarea cererilor de finantare cu ter­men depasit se va face potrivit unui gra­fic ce va tine cont, in primul rand, de or­dinea in care au fost depuse cererile, dar, in acelasi timp, se incearca si respec­tarea terme­nu­lui pentru cererile noi”, a ex­plicat Zevedei. In ceea ce priveste platile pentru prefi­nan­tarile si cererile de finantare pe pro­gra­mele de burse doctorale, Cosmin Me­leca a declarat ca acestea se vor face la 1 aprilie. 

Totodata, instructiunile privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) vor fi aduse la cunostinta bene­ficia­rilor in cursul zilei de astazi, urmand ca aces­­tia sa poata depune cererile de ram­bur­sare a TVA incepand de saptamana viitoare.

 

Problemele semnalate de beneficiari

•  durate lungi intre depunerea cererilor de finantare si primirea raspunsurilor

•  proces de evaluare lipsit de coerenta si uniformitate

•  durate lungi intre aprobarea cererilor si semnarea contractelor

•  intarzieri in rambursarea banilor cheltuiti

•  imposibilitatea de recuperare a TVA

•  proces de comunicare deficitar

Cosmar romanesc: Finantari europene care distrug afacerile; pagubitii ies in strada

O universitate din Suceava se confrunta cu intarzierea rambursarilor.  Un grup scolar din Timisoara nu mai poate acoperi bursele sociale. Un ONG din Resita se indreapta spre blocaj din cauza neacordarii prefinantarii anticipate

Sursa: Fin.ro 17 Martie 2010

Blocajul la nivelul implementarii proiec­te­lor cu fonduri structurale conduce la de­clan­sarea primelor proteste de strada. Astazi, in fata Prefecturii judetului Iasi, timp de doua ore va fi organizata o manifestatie de protest de catre un grup de beneficiari de finantari europene. 

Scopul este acela de a crea presiune asupra insti­tu­tii­lor responsabile in ges­tio­narea fondurilor structurale pentru deblocarea sumelor restante. Protestul se desfasoara in contextul in care la Iasi are loc astazi se­din­ta guvernului Boc.

„Va fi un pro­test mut, in ca­drul caruia vor participa ca­te­va zeci de spe­cialisti din mai mul­te organizatii neguverna­men­tale. Vrem sa transmitem ca nu se pot dezvolta proiecte cu finantare europeana, in con­ditiile in care statul intar­zie cu lunile plati de zeci de mii de euro”, declara pentru „Financiarul” Mihaela Mun­tea­nu, coordonator PR al Fundatiei Alaturi de Voi (ADV) Romania.

Reprezentantii ONG-urilor din Iasi acu­za faptul ca le sunt blocate proiecte, din cau­za modului de gestionare a banilor de catre autoritatile publice. Fundatia ADV as­teap­­ta de mai bine de sase luni sa primeasca sumele res­tan­te pentru un proiect de eco­no­mie sociala, realizat prin Fondul Social European si gestionat prin intermediul Ministerului Muncii. Situatia de la Iasi este identica peste tot in tara, unde cei care au sem­nat contracte cu autoritatile contractante nu au primit nici pana in ziua de astazi finan­ta­rile castigate de la UE.

Recent, „Financiarul” v-a prezentat blo­cajul mecanis­mului institutional de la Autoritatea de Mana­gement a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPSODRU) din Ministerul Muncii. Pro­blemele care impiedica absorbtia fondurilor comunitare sunt nu­me­roase, insa principala cauza a blocajului proiec­telor aflate in implementare este reprezentata de dificul­tatile de ordin financiar.

Continuam seria dezvaluirilor le­gate de situa­tia dezastruoasa in care se gasesc peste jumatate dintre be­ne­ficiarii proiectelor destinate dezvoltarii resur­selor umane cu trei cazuri: o organizatie neguver­na­men­tala si doua in­sti­tutii de invatamant, care se lupta pentru con­tinuarea proiec­telor demarate in conditiile in care se con­frunta cu intarzieri ale prefinantarii, ale transelor de rambursare sau cu neinte­legeri privind eligibilitatea cheltuielilor, chiar daca acestea au fost certificate de un auditor extern calificat.

Asociatia Barna­bas din Resita, in parteneriat cu SC Susman Consulting Group SRL, are in derulare proiectul de grant „Calificare si com­petenta, pre­mise pentru succes si dez­voltare“, pe DMI 5.1 Dez­voltarea si implementarea ma­surilor active de ocupare. 

Ma­na­­gerul partenerului proiec­tului, dipl. ing. Tudor-Adrian Sus­man, a realizat un calcul detaliat al cash flow-ului din care reiese ca, potrivit conditiei contractuale impuse in prezent, benefi­ciarul trebuie sa faca un efort financiar urias pentru obtinerea prefinantarii anului 2, aproape imposibil de rea­lizat de ONG-uri, dar chiar si de companiile mai mici.

 Celelalte doua pro­iecte care se gasesc in situatii-limita sunt unul strategic, pri­vind bursele doctorale, aferent Axei prio­ritare 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cre­ste­rii economice si dez­voltarii societatii bazate pe cu­noas­­tere, DMI 1.5 „Programe doc­to­rale si postdoctorale in spriji­nul cercetarii”, derulat de Facul­tatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor din Suceava, si unul de grant, al institutiei Grup Scolar Industrial Tran­sporturi Cai Fe­rate Timisoara, pentru prevenirea abandonului scolar.

Dezastru generalizat la OIPOSDRU din MECTS

Universitatea „Stefan cel Mare“ din Suceava a semnat contractul proiectului strategic de care beneficiaza Facultatea de Inginerie Electrica si Sti­inta Calculatoa­relor in decem­brie 2008, iar prima cerere de rambursare a fost depusa pe 5.10.2009 (dupa o soli­citare de refacere a cererii originale depu­se in luna mai) si decontata partial, fara explicatii, in 14.01.2010. Cea de-a doua ce­rere, depusa pe 2.08.2009, nu a fost decon­tata nici pana la aceasta data. 

Moni­torizarea acestui proiect se desfa­soara prin Organismul Intermediar din cadrul Ministerului Educatiei (MECTS). „Acest dezastru privind rambursarea se pare ca este generalizat la toate contractele deru­late prin acest OIPOSDRU, asa cum rezul­ta din discutiile pe forumul nostru, al be­neficiarilor”, a declarat pentru „Fi­nan­ciarul” profesor universitar dr. ing. Vale­n­tin Popa.

El a detaliat drumul pe care il par­curg documentele, in procesul de im­plementare, pentru verificare. Ast­fel, documentele privind rambursarea se depun la OIPOSDRU Bucuresti, care remite apoi aceste documente in total sau in parte catre unitatea regionala.

Aceasta verifica documentele, eventual cere clarificari direct la beneficiar sau prin OIPOSDRU Bucuresti, face eventual vizite in teren, trimite apoi concluziile la OIPOSDRU Bucuresti, care formeaza un punct final de vedere pe care il trimite la AMPOSDRU - care face plata. „Cu un ase­menea traseu alambicat, nici nu e de mirare ca nu se pot incadra in 45 de zile. E uimitor cati angajati pot sa fie implicati pentru verificari in conditiile in care fiecare cerere de rambursare este ce­tificata de auditori externi competenti si certificati”, a apreciat Popa.

Elevi ramasi fara burse sociale din cauza birocratiei

Problemele in cazul proiectului gru­pu­lui scolar de la Timisoara au aparut odata cu inceperea procesului de fi­nantare. Desi atat in Ghidul Solici­tan­tului, cat si in contractul semnat este stipulata conditia acordarii de prefi­nantare, proiectele POSDRU derulate de  bugetari (o scoala, in cazul de fata) nu au mai putut beneficia de prefinantare, fiind necesara derularea lor prin inter­mediul Ordonatorului principal de credite (Primarie), potrivit Legii buge­tului nr. 18 pe anul 2009.

„Din nefe­ricire, primariile nu au avut banii pre­vazuti in buget si nu pot acoperi sumele necesare. Desi am facut nenu­marate demersuri, Primaria Munici­piu­lui Timisoara ne-a putut aloca doar o parte din fondurile necesare, cu intar­ziere,  cererea de rambursare a fost mult intarziata, primaria nu ne mai aloca alti bani pana ce nu primim banii din ram­bursare - insuficienti, nu putem face platile, nu putem face urmatoarea ce­rere de rambursare, banii din ram­bursare iar o sa intarzie s.a.m.d.”, po­vesteste asistentul de proiect Vesa Estera. Pentru 2009, a fost solicitata suma de 467.535 lei, respectiv pentru ianuarie 2010 - 130.000 lei, insa doar 400.000 lei au ajuns la grupul scolar abia in noiembrie, „suma mult mai mica decat cea la care aveam dreptul prin prefinantare”, cum arata Vesa Estera.

Drept urmare, bursele sociale nu mai pot fi acoperite, elevii din grupul-tinta nu-si pot permite sa-si plateasca anticipat masa si apoi sa-si recupereze banii, ceea ce conduce la neatingerea indicatorilor proiectului (vor ajunge in abandon) si, in final, proiectul va fi blocat. In aceste conditii, va fi o mare problema la finalizarea proiectului, de­oarece, pentru a fi eligibile, toate platile trebuie sa fie facute  pana pe 31.03.2011, lucru care nu va putea fi realizat ne­avand bani in avans. 

„Con­sider ca nu trebuia sa se dea startul derularii pro­iectelor fara o metodologie bine pusa la punct si cu instructiuni precise si la obiect. Toate acestea se puteau realiza cu ajutorul unui nucleu de specialisti, numiti pe criterii de competenta, si nu pe criterii politice”, a mai spus prof. Vesa Estera, asistentul proiectului. 

Beneficiarii cer acordarea integrala a prefinantarii

POSDRU este singurul Program Ope­ra­tional care acorda prefinantare esalo­nata pe doi ani, in conditiile in care 30% dintre beneficiari sunt ONG-uri, deci prin definitie nu pot accesa credite bancare pentru asigurarea cofinantarii proiecte­lor. Adrian Susman a intocmit o scrisoare care va ajunge pe masa premierului oda­ta ce va fi semnata si de alti beneficiari. „In urma acordarii prefinan­tarii inte­gr­a­le a pro­iec­telor demarate (30%) in pri­mul an, cel tarziu pana in apri­lie 2010, ram­bur­sarea la 30 de zile a cere­rilor de ram­bur­sare si returnarea de ur­genta a TVA, ONG-urile vor putea du­ce la bun sfarsit proiectele aflate in de­rulare, evitand astfel blocarea a peste 55% din proiectele exis­tente (sunt incluse aici si companiile pri­vate mici - 25%)”, a aratat managerul SC Sus­man Consulting Group.

Din calculul (vezi grafic) con­tributiei proprii necesare unui ONG pentru a pu­tea obtine prefinantarea din anul 2, in con­ditiile actuale impuse de AMPOSDRU, rezulta ca, in cazul neacor­darii integrale a prefinantarii, fluxul de nu­merar nu are sanse sa iasa pe plus. 

De­marat in august 2009, cu o perioada de implementare de doi ani, proiectul Asociatiei Barnabas a beneficiat de prefinantarea aferenta anu­lui 1 de 30% din cheltuielile eligibile, insa nu a primit nici pana in prezent un raspuns la prima cerere de rambursare, depusa in noiembrie anul trecut. La o valoare totala a proiectului de 1.487.273 lei, cheltuielile eligibile totale se ridica la 1.423.460 lei, iar contributia totala a bene­fi­ciarului insumeaza 28.740 lei.

Defalcat, costurile eligibile aferente anului 1 sunt de 742.600 lei, iar cele ale anului 2 de 680.860 lei. Prefinantarea obtinuta, aferenta anu­lui 1, a fost de 218.000 lei, insa conditia pentru a obtine prefinantarea din anul 2 este recuperarea a minimum 70% din cea acor­data in primul an, respectiv 152.600 de lei. Totodata, la fiecare cerere de ram­bursare se retine 35%, suma care repre­zin­ta recu­pe­rarea prefinantarii.

Prin urmare, cei 152.600 de lei reprezinta 35% din cheltuie­lile eligibile care vor trebui realizate in a­nul 1, deci totalul cheluielilor eligibile tre­buie sa fie 436.000 de lei. Scazand va­loa­rea prefinantarii, rezulta ca este nece­sara o contributie proprie la cheltuielile eligibile in anul 1 de 218.000 lei (53.170 euro), la care se adauga TVA-ul de 46.135 lei (11.252 euro), deci in total 264.135 lei, respectiv 64.423 euro, suma care va trebui achitata in anul 1. In aceasta situatie, cash flow-ul va fi pozitiv de-abia in anul 2.

 Autori: Arabela Boboc, Victor Rusu

Fonduri europene de 538 mil. €, blocate de guvern

Soarta a 3,476 miliarde de euro se afla in mainile functionarilor Autoritatii de Management a POSDRU din Ministerul Muncii

Sursa: Fin.ro 3 Martie 2010

Guvernul Boc ignora semnalul de alarma tras de peste 100 de membri ai societatii civile care, la inceputul anului, cereau de­blocarea mecanismului institu­tio­nal responsabil cu derularea fondurilor europene pentru pregatirea personalului din companiile autohtone.

Premierul Emil Boc

 Programul Operational Sectorial Dez­voltarea Resurselor Umane (POSDRU) inseamna 3,476 miliarde de euro de la Uniunea Europeana (intre 2007 si 2013) si 650 de milioane de euro din bugetul pu­blic, bani ce ar fi putut intra in pre­gatirea angajatilor din companiile romanesti care se straduiesc sa faca fata crizei. Incom­petenta si indiferenta Autoritatii de Mana­gement din Ministerul Muncii com­pro­mit insa sansele companiilor de a accesa acesti bani.

Autoritatea de Management a Progra­mului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) din Mi­nisterul Muncii poate fi descrisa in doar cateva cuvinte: vid de putere (director de­mis in urma cu o luna), telefoane care suna in gol si personal subdimensionat fata de necesitati. Rezultatul: blocarea derularii finantarilor destinate pregatirii resurselor umane. Problemele generate de aceasta situatie se intind pe pagini intregi de plangeri, rapoarte si sesizari trimise de consultanti, beneficiari si ONG-uri autoritatilor de resort.

Astfel, Centrul de Resurse pentru par­ticipare publica (CeRe) si Coalitia ONG-uri pentru Fonduri Structurale, alaturi de pes­te 100 de organizatii neguver­na­men­tale, sindicate si patronate, au trimis, in urma cu o luna, o scrisoare deschisa pre­mierului Emil Boc, dar si tuturor ma­rilor responsabili din sistem, avertizand asu­pra riscului ca Romania sa piarda o buna parte din fondurile europene ne­ram­bursabile.

Neregulile semnalate la nivelul autoritatilor de management sunt, asa cum au fost sintetizate in document, dar si asa cum a dovedit-o experienta pen­tru multi dintre beneficiari, duratele lungi intre depunerea cererilor de finan­tare si primirea raspunsurilor, proces de evalu­are lipsit de coerenta si uniformitate, du­rate lungi intre aprobarea cererilor si sem­narea contractelor, intarzieri in ram­bursarea banilor cheltuiti, imposibilitatea de recuperare a TVA, comunicarea greoaie a auto­ritatilor de management atat cu organis­mele intermediare, cat si cu solicitantii si beneficiarii.

Astfel, pentru cererile apro­bate in cadrul POSDRU in luna octombrie 2009, solicitantii nu au fost invitati sa semneze contractele nici pana in ziua de astazi.

Diplomatie ministeriala - da, rezolvare concreta - ba

Ministrul Finantelor Publice, Sebas­tian Vladescu, primind la randul sau aten­tionarea ONG-urilor, a trimis un raspuns Centrului de Resurse pentru participare publica, pe 8 februarie, anuntand ca ana­lizeaza deja aspectele sesizate si promi­tand totodata ca va solicita „explicatii de­taliate autoritatilor de management vi­zate, pentru a se lua cu operativitate ma­surile coercitive necesare, iar astfel de situatii sa nu se mai repete in 2010”. 

Sigur, deja suntem in 2010, iar blocajul se per­petueaza. Masuri concrete solicita si Fon­dul Monetar International, potrivit in­te­legerii convenite cu Guvernul Romaniei, pentru eliberarea transelor trei si patru din imprumut, publicata saptamana tre­cuta.

Pana la sfarsitul lunii mai a.c., tre­buie adoptate masuri concrete de suprimare a blocajelor si intarzierilor, pentru accelerarea procesului de absorbtie a fon­durilor structurale UE, Executivul ur­mand sa elaboreze un raport pana in fe­bruarie 2011 cu progresele inregistrate si sa il trimita Comisiei Europene.

Dubla abordare - tehnica, dar si politica

Dupa publicarea scrisorii deschise amintite mai sus, demersul colectiv de sen­sibilizare a factorilor de resort vizeaza intalniri cu fiecare din­tre autoritatile de mana­gement vizate si cu ministrii care le au in sub­ordine. Obiec­tivul, explicat de Flavia Preda, manager al pro­iectului „112 pentru Fon­duri Structurale”, derulat de Coalitia ONG-uri pentru Fon­duri Struc­turale, cu aju­torul Cen­trului de Resurse pentru participare pu­blica (CeRe) si al al­tor asociatii, este abor­darea din mai multe unghiuri a tu­turor organismelor impli­cate, pe cat de mult posibil in acelasi timp, fiind urmarit astfel un efect rapid, eficient si de impact. Strategia este, pe de alta par­te, de a aborda situatia din doua directii, atat din punct de vedere tehnic, comu­nicand cu direc­torii din AM-uri, dar si din punct de ve­dere politic.

„Dorim sa de­pasim stadiul de a discuta cu auto­ritatile de management, trecand la dis­cutii cu ministrii in subor­dinea carora sunt aceste autori­tati”, a ex­plicat pen­tru „Finan­ciarul” Oa­na Preda, direc­torul Centrului de Resurse pen­tru par­tici­pare pu­blica. Une­le din­tre in­tal­niri au avut deja loc, printre acestea si cea cu re­prezentanti ai AMPOSDRU, care a fost insa de scurta du­rata, desi­gur, din cauza volu­mului mare de munca de la biroul in­stitutiei, neper­mitand, astfel, acordarea unei perioade prea lungi de timp pentru discutarea pro­blemelor si identificarea solutiilor.

Tot­odata, a avut loc o intalnire infor­mala a catorva dintre beneficiarii de pro­iecte din POSDRU, in urma careia a fost trimisa o scrisoare prin care se solicita premierului intrunirea Colegiului pentru Consultarea Asocia­tii-lor si Fundatiilor in vederea discutarii problemelor.

CeRe are in vedere o alta intrevedere, cu ministrul Muncii si cu noua conducere a AMPOSDRU, in cadrul acesteia dorind sa prezinte un document comun cu toate problemele, cauzele si masurile pe care le sugereaza. Proiectul „112 pentru Fonduri Structurale” are printre obiective centra­lizarea problemelor identificate de bene­ficiari si aducerea acestora la cunostinta AM-urilor in vederea gasirii de solutii. Se pre­gateste un raport public cu toate aceste probleme, insa momentan se asteapta o pozitie oficiala din partea institutiilor carora le-au fost inaintate plangerile de pana acum.

La primirea primelor 100 de aver­tizari, va fi realizat un raport pentru mass-media, care va trece in revista pro­blemele intampinate de beneficiari, pre­cum si masurile luate de institutiile care gestio­neaza aceste fonduri.

Ce semnaleaza beneficiarii si consultantii

    *  durate lungi intre depunerea cererilor de finantare si primirea raspunsurilor

    *  proces de evaluare lipsit de coerenta si uniformitate

    *  durate lungi intre aprobarea cererilor si semnarea contractelor

    *  intarzieri in rambursarea banilor cheltuiti

    *  imposibilitatea de recuperare a TVA

    *  proces de comunicare deficitar al autoritatilor de management atat cu organismele intermediare, cat si cu solicitantii si beneficiarii.

A dat in judecata statul

Fundatia „Alaturi de Voi”, din Iasi, are in imple­mentare un proiect strategic accesat prin POSDRU, Axa prioritara 6 „Promovarea in­cluziunii sociale”, DMI 6.1 „Dezvoltarea econo­miei sociale”. Problemele majore cu care se confrunta sunt:

    *  Intarzierea rambursarii cheltuielilor pe proiect. La 19 februarie 2010, trecusera 80 de zile de cand fusese depus raportul tehnico-financiar nr. 3, termenul din contract fiind depasit cu 35 de zile. Suma solicitata spre rambursare - 104.546 de lei.

    *  Intarzierea virarii prefinantarii pentru anul doi de proiect. Odata cu raportul nr. 3, a fost depusa si cererea de prefinantare pentru anul doi de proiect intrunind conditia din contract de a fi dedusa prefinantarea in proportie de 70% pentru primul an, ca sa poata fi solicitata pentru urmatorul an. Suma solicitata pentru prefinantare an doi - 573.500,80 lei.

    *  Nerambursare TVA pe proiect. Timp de 16 luni de proiect valoarea TVA avansate a fost de 64.524 de lei, aferenta cheltuielilor eligibile pe proiect, iar informatiile despre cand va fi recuperata lipsesc din cauza absentei unor instructiuni in acest sens agreate de AMPOSDRU cu Ministerul de Finante, desi cadrul legislativ a fost reglementat in 2009.

Consecinte. Directia de Finante Iasi a emis in data de 5.02.2010 o somatie de plata a taxelor si impozitelor pe salarii in care se arata ca neachitarea in termen scurt va duce la executarea silita a fun­datiei. 

Taxele si impozitele aferente per­sonalului angajat pe proiect se ridica la 116.301 lei, iar valoarea care trebuie ram­bursata potrivit raportului tehnico-finan­ciar nr. 3 este de 104.546 lei, ceea ce in­seamna ca trebuie virata si prefinan­tarea pentru anul doi de proiect pentru a acoperi suma in totalitate. Totodata, s-au adunat si penalizari de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, termenul-limita de plata fiind stabilit pentru 24.01.2010.

Avand in vedere pagubele suferite din cauza rambursarii cu intarziere a tran­selor, a nevirarii prefinantarii pentru anul doi de proiect si nerambursarea TVA avansate pentru cheltuielile eligibile, Fun­datia „Alaturi de Voi” pretinde, intr-o noti­ficare juridica adresata AMPOSDRU, dau­ne de 0,1%/zi de intarziere.

 Autor: Arabela Boboc

Ghidul Solicitantului nu poate inlocui experienta aplicantilor

Din culisele finantarilor europene: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Sursa: fin.ro 28 Octombrie 2009
 
Finantarea europeana in domeniul resurselor umane ar putea reprezenta o solutie pentru multe dificultati cu care se confrunta angajatorii in ultima perioada. Insa fiind vorba despre un sistem aflat inca in constructie, cati dintre cei care si-au propus sa acceseze astfel de fonduri au primit sprijin in redactarea proiectului si mai apoi, dupa o eventuala aprobare a cererii, in implementarea acestuia? Cele mai utile raspunsuri vin de la aplicantii care au reusit.

Programul Operational Sectorial Dez­voltarea Resurselor Umane (POSDRU) are cel mai mare numar de proiecte depuse pana in prezent dintre cele sapte POS-uri, respectiv 5.007, ceea ce este explicabil, intrucat sumele disponibile pe proiecte nu sunt foarte mari, fiind necesar un numar mare de aplicatii pen­tru absorbtia fondurilor, iar pro­ce­durile de accesare sunt mai simple decat in cazul fondurilor structurale, spre exem­plu. Proiectele pot fi depuse on-line, iar expedierea prin posta este ne­cesara nu­mai pentru sase documente din apli­catia finala. O alta particularitate avantajoasa este ca, in faza de selectie a proiectului, solicitantul nu trebuie sa-si dezvaluie identitatea. In acest fel, sunt asi­gurate sanse egale tuturor apli­can­tilor.

Proiecte multe, calitate slaba

Daca in ceea ce priveste numarul pro­iec­telor stam bine, nu acelasi lucru se poate spune cand avem in vedere cali­tatea celor depuse. Este o parere in cu­nos­tinta de cauza si ii apartine lui  Dragos Jaliu, consultant finantari euro­pene, par­te­ner in cadrul Structural Con­sulting Group. Din cele 5.007 pro­iecte depuse pa­na in prezent, 782 au fost aprobate, pen­tru 582 s-au semnat con­tracte de finantare, iar 2.000 au fost res­pinse.

„Exista pro­bleme in ceea ce pri­veste durata mare de evaluare si de selectie a proiectelor (aproape sapte luni in cazul proiectelor depuse la sfarsitul anului 2008), precum si calitatea scazuta a proiectelor depuse: proiecte neeli­gi­bile, nerelevante, cu punc­taje insufi­ciente pe criteriile grilei de evaluare“, mai spune Dragos Jaliu.

Un sondaj postat pe site-ul fonduri-structurale.ro releva ca doua treimi din­tre respondenti sunt interesati de scrierea proiectului si numai o treime de partea de implementare. Explicatia ofe­rita de Dra­gos Jaliu este ca in prezent cei mai multi aplicanti se afla in stadiul depu­ne­rii proiectelor, in urmatorul an ponderea celor interesati de partea de imple­men­tare urmand sa creasca. Liniile de finan­ta­re disponibile in acest moment pe pro­gramul de dez­vol­tare a resurselor umane sunt cele de aju­tor de stat.

Cos­min Me­le­ca, director Directia verificari de mana­ge­ment si monitorizare AMPOSDRU

Potrivit lui Cos­min Me­le­ca, director Directia verificari de mana­ge­ment si monitorizare in cadrul Au­toritatii de Management a Pro­gra­mu­lui Ope­ra­tio­nal Sectorial pen­tru Dez­vol­tarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), pentru obtinerea acestor finantari au fost de­puse 250 de proiecte.

Ajutorul de stat des­tinat programelor de HR este regle­mentat de Comisia Euro­peana si Con­si­liul Concurentei si  poate fi accesat pe trei directii: pentru ocupare (bani pentru salarii) si formare specifica, cu o alocare de 56 de milioane de euro, pentru in­struire specifica si generala - 51,9 mili­oane de euro - si ajutor de mini­mis pen­tru securitate - 25 de milioane de euro, care, potrivit lui Meleca, „nu este prea cautat, desi in ultima perioada au inceput sa apara proiecte si pe aceasta linie de finantare”. Finantarea in cadrul schemei de ajutor de stat este intre 10.000 si doua milioane de euro pe doi ani, iar pentru aceste fonduri pot aplica numai intreprinderile, fara parteneri, cu o ex­cep­tie, pe partea de instruire, daca firma nu poate asigura instruirea interna.

In ceea ce priveste schemele pentru proiectele de grant, oficialul Cosmin Meleca nu stie daca se vor lansa in cursul acestui an. Este vorba despre un proces de durata, dat fiind faptul ca se lucreaza cu evaluatori independenti.

Sfaturi utile de elaborare a cererii de finantare

Experienta practica a celor care deja implementeaza programe cu finantare europeana in domeniul resurselor uma­ne arata ca, inainte de a aplica pen­tru ob­ti­nerea fondurilor, sunt nece­sare ca­teva informatii, pe care Ghidul Soli­ci­tantului nu le da. Astfel, compania tre­buie sa ia in con­siderare faptul ca va avea nevoie de re­surse financiare proprii pana la onorarea primelor deconturi de catre AMPOSDRU.

Aurel Radu este managerul proiec­tului „Securitate sociala si formare pro­fesionala pentru sportivi” al Asocia­tiei Fotbalistilor Amatori si Nonamatori din Romania in parteneriat cu Minis­terul Tineretului si Sportului si Blocul Natio­nal Sindical (BNS), lansat in iunie 2009 si aflat in a cincea luna de imple­men­tare. Asociatia este afiliata la BNS, acesta fiind beneficiar in patru proiecte aflate in curs de implementare si parte­ner in alte sase pro­iecte in imple­men­tare.

Pro­iectul a be­neficiat de pre­finan­tare. Soli­citarea a pri­mit apro­barea Autoritatii de Ma­na­gement, iar dupa maximum 15 zile de la aceasta aprobare au intrat si banii. Des­pre stadiul in care se afla proiectul in pre­zent Aurel Radu a spus ca in cursul lunii septembrie a de­pus prima cerere de ram­bursare interme­diara la AMPOSDRU, esti­mand o perioada de ram­bursare a chel­tuielilor de doua-trei luni.

„Conform gra­ficului de rambursare depus la AMPOSDRU, ne-am propus ca a doua perioada de rambursare sa fie septembrie-octombrie a.c., insa daca rambursarea pri­mei cereri se va face dupa 15 noiembrie a.c., vom mari a do­ua perioada de ram­bur­sare la trei luni, in­cluzand si luna noiembrie. Asta pen­tru ca fondurile din contul special al proiectului deschis la trezo­rerie sunt reduse”, a declarat Radu pen­tru „Financiarul”.
 

Implicarea totala  este cheia reusitei

Timpul alocat, implicarea si dispo­ni­bi­litatea atat din partea managerului de proiect, cat si din partea expertilor si par­tenerilor sunt principalele resurse care trebuie investite intr-un proiect de succes. Nu este recomandat ca mana­gerul de proiect sa fie directorul firmei, pentru ca a te ocupa de un proiect la un nivel optim inseamna o munca susti­nuta zi de zi.

In ceea ce priveste elaborarea cererii de finantare, Aurel Radu subliniaza ca­te­va aspecte pe care le considera utile. Toata echipa trebuie sa se implice in redactarea cererii de finantare - mana­gerul, par­te­ne­rii, expertii juridici si contabili - si acest proces trebuie sa se desfasoare dupa un grafic, astfel incat toti cei implicati sa poata participa activ. Foarte importanta este implicarea viito­rului responsabil financiar, mai ales ca dupa ce se trece de prima perioada de ra­por­tare prezenta acestuia devine cru­cia­la.

La randul sau, responsabilul juridic, care face in special achizitii, trebuie sa dedice mult timp sarcinilor sale, fiind recomandat sa faca parte din firma care beneficiaza de fon­duri. Ale­ge­rea parte­nerilor trebuie facuta cu mare atentie, considera Aurel Radu, pentru ca, desi prezenta unui partener creste sansele de aprobare a proiectului, daca in timp gradul acestuia de im­plicare se dovedeste a fi redus, doar formal, va fi in­greu­nata des­fasurarea nor­mala a pro­ce­durilor. Importanta partenerului se poa­te vedea in etapa de selectie a pro­iec­telor, cand o justificare corecta a valorii adaugate pe care o aduce colaborarea cu acesta se poa­te transforma in puncte de eligibilitate.

Printre demersurile utile sugerate de Aurel Radu se numara participarea la sesi­uni de instruire organizate de AMPOSDRU, citirea atenta a Ghidului Solicitantului, identificarea corecta a pro­blemei care se vrea a fi ameliorata (in pro­iectul sau a folosit statistici, rapoarte, stu­dii oficiale), verificarea atenta a res­pectarii criteriilor de eligibilitate pentru solicitant, parteneri si grupul-tinta spe­ci­ficate in ghid.


Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

    *  se desfasoara in perioada 2007-2013, lansat oficial in Romania in martie 2008

    *  surse de finantare - contributie comu­nitara Fondul Social European (FSE) de aproximativ 3,5 miliarde de euro, contributie nationala publica de 650 de milioane de euro si contributie privata

    *  suma alocata pentru 2007-2013 este de 3,476 miliarde euro

    *  impartit in sase Axe Prioritare, cofinantarea variind intre 75% si 91,97% din FSE

    *  gestionat de Autoritatea de Management pentru Programul Operational „Dezvoltarea Resurselor Umane” din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS)

    *  implementat de 11 Organisme Intermediare: 8 Organisme Intermediare Regionale si 3 Organisme Intermediare Nationale

    *  obiectiv general - dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii

    *  proiecte depuse pana in prezent – 5.007

    *  proiecte aprobate - 782

    *  proiecte la care s-au semnat contracte de finantare - 582


Autor: Arabela Boboc