Proiectele de dezvoltare rurala, finantate cu 95%

Parlamentul European a aprobat in aceasta saptamana un proiect prin care Uniunea Europeana va putea sa finanteze pana la 95% din costul proiectelor pentru dezvoltare rurala din Grecia, Irlanda, Portugalia, Romani si Letonia.

Derogarea va fi aplicata temporar pana la finalul anului 2013.

Noile reguli se vor aplica numai pana la sfarsitul lui 2013 si vor fi limitate la perioada in care un stat membru este eligibil pentru asistenta financiara prin intermediul mecanismului privind balanta de plati, pentru cazurile Romaniei, Letoniei si Ungariei, sau prin intermediul Mecanismului european de stabilizare financiara, daca vorbim despre Grecia, Irlanda si Portugalia.

Tinta Ministerului Dezvoltarii de a folosi 15% din banii alocati regiunii Bucuresti-Ilfov pana la finele lui 2011, ratata cu o treime. Pentru 2012 se tinteste o dublare!

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), institutie care gestioneaza implementarea Programului Operational Regional (POR), isi fixase pentru finele anului 2011 o tinta de 15% privind absorbtia fondurilor destinate regiunii Bucuresti-Ilfov, insa va rata cu o treime, se va ajunge doar pana la 10%, potrivit Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti - Ilfov (ADRBI). Ratand tinta pe anul curent, pentru anul viitor ambitia autoritatilor se incordeaza: se vrea un procent de cel putin 20%, chiar 25% daca se poate.

Suma totala orientativa disponibila pentru proiectele din regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2007-2013 este de 358 milioane de euro.

Cerere exista, in total, au fost depuse 796 de proiecte, insumand 828,3 milioane de euro (3,6 miliarde lei), fiind depasit de peste doua ori bugetul alocat. Cu toate acestea, au ajuns la faza de semnare a contractelor doar 188 de proiecte, in valoare de aproximativ 185 milioane de euro (807 milioane de lei). In faza de finalizare - numai 19!

Pe baza faptului ca incepand cu luna septembrie au fost semnate mai multe contracte decat pana atunci (pana la sfarsitul lunii septembrie fusesera semnate 122 de contracte de finantare, iar din septembrie pana in prezent s-au mai semnat 66), ADRBI estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2012 rata de absorbtie se va dubla, cel putin. Va fi cuprinsa intre 20% si 25%.

Mult succes(uri)!

Vezi aici secretele retetei poloneze de atras fonduri UE

Reteta de succes a Poloniei in ceea ce priveste absorbtia celor 87,3 miliarde de euro din fonduri structurale si de coeziune se bazeaza pe strategie si planificare, legislatie clara, descentralizare si coordonare. 

Sursa: Fin.ro 22 Septembrie 2011

Waldemar Slugocki, subsecretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale din Polonia, a vorbit, ieri, intr-o conferinta de presa desfasurata la Bucuresti, despre organizarea institutionala si despre masurile aplicate in tara sa pentru atragerea finantarilor comunitare.

Pentru perioada 2007-2013 Polonia are la dispozitie 87,3 miliarde de euro, dar aceasta nu este prima intalnire a tarii cu banii comunitari.

Primii pasi nu au fost usori nici la ei

Experienta poloneza a inceput in anul 2004, cand, la 1 mai, Polonia a intrat in Uniunea Europeana (UE). 

„Insa ne-am insela daca am crede ca abia atunci a inceput Polonia sa se pregateasca pentru politica de coeziune. Evenimentul foarte important a avut loc in 1997, cand prim-ministrul de atunci a numit un imputernicit pentru reforma administrativa a statului polonez. Acesta a inceput sa lucreze atat in ceea ce priveste numarul de judete, cat si competentele acestora. Modificarea a constat in faptul ca nou-infiintatele organisme locale au fost independente, descentralizate. Astfel, la 5 iunie 1998, Parlamentul Poloniei a aprobat legea privind distributia pe trei nivele a administratiei locale, de la comune, raioane pana la judete, aceasta intrand in vigoare la 1 ianuarie 1999”, a inceput Slugocki. 

Pe atunci, Polonia folosea instrumentele de preaderare - PHARE, SAPARD, ISPA. Pana la aderarea din 2004, polonezii au pregatit o anumita arhitectura a programelor operationale. Dar nu a mers totul struna din prima. Structura era unificata, chiar daca erau 16 judete. Acele domenii pe care judetele puteau sa cheltuiasca bani erau unificate. Domenii concrete, identice. Pentru unii a functionat, insa pentru altii acest „costum” a fost prea mare sau prea stramt. 

In primul exercitiu financiar Polonia dispunea de 12,8 mld. euro. 2,9 mld. au mers catre acest program regional de dezvoltare.

Algoritmul impartirii fondurilor intre regiuni

Apoi, pentru perioada 2007-2013, la initiativa administratiilor locale, guvernul a gandit o alta aranjare. A dat anumite sume de bani fiecarei regiuni, lasandu-le sa decida fiecare cum ii foloseste si in ce activitati ii investeste la nivel local.

Desigur ca au aparut multe controverse furtunoase intre regiuni in ceea ce priveste distributia fondurilor, dar in cateva saptamani s-au rezolvat, isi aminteste secretarul de stat. „Am creat un algoritm de alocare a fondurilor - 80% in functie de numarul de locuitori, 10% in functie de PIB din regiune si 10% in functie de nivelul somajului (daca era mai mare decat media). Asa s-au creat asa-zisele portofele regionale”, a aratat Slugocki.

In aceasta perspectiva, care are o alocare de 87,3 miliarde de euro, aproape 16 mld. euro (20%) merg catre programele regionale, iar administratorii acestor programe sunt judetele. Totusi, Ministerul Dezvoltarii Regionale coordoneaza transferul acestor fonduri, intrucat trebuie sa garanteze o anumita complementaritate intre programele orizontale, de la nivel national, si cele regionale.

La nivel national sunt patru programe: Infrastructura si mediu, Economie inovativa, Capital uman si Dezvoltarea Poloniei de Est. La nivel regional sunt 16 programe complementare. 

Succes, da. Dar nu se culca pe-o ureche

„S-ar parea ca Polonia si-a elaborat deja un program foarte bun, insa nu e asa. Urmatoarea perspectiva este foarte importanta si vrem sa mergem cu un pas inainte, vrem sa dam un rol si mai important regiunilor, sa descentralizam programul finantat din Fondul Social European si sa il facem si pe acesta la nivel regional. De asemenea, vrem sa sporim si sumele pe care le dam programelor regionale”, a spus oficialul cu ambitie.

In luna iunie a anului trecut, guvernul a aprobat deja „Strategia nationala de dezvoltare regionala”, document care pune bazele in ceea ce priveste felul in care se va proceda in Polonia in urmatoarea perioada 2014-2020.

Autor: Arabela Boboc

Marile provocari ale discutiilor privind bugetul UE 2014-2020

Discutiile despre viitorul buget al Uniunii Europene in perioada 2014-2020 au inceput deja, intr-o perioada de criza economica si financiara prelungita, in care statele si guvernele au probleme in a gestiona resursele. 

Sursa: Fin.ro 25 Septembrie 2011

De aici, foarte multe discutii pe marginea noului program financiar. Comisia si Parlamentul European sunt de o parte a mesei, in timp ce Consiliul, cu alte cuvinte guvernele statelor membre, de cealalta parte, incearca sa impuna din nou metoda interguvernamentala, situatie ce se va pastra si in ceea ce priveste discutiile noului cadru financiar. 

In timp ce statele membre doresc inghetarea bugetului UE la nivelul actualei perioade de programare, deputatii europeni sunt de parere ca inghetarea la nivelul din 2013 nu este o optiune viabila.

O crestere de cel putin 5% peste nivelul din 2013 - cum reiese din propunerea deputatilor - ar insemna ca bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul national brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013. 

Ca structura, 94% din buget

Orban: Trebuie sa cheltuim 6,7 miliarde de euro din fonduri UE pana in 2013. Platile in prezent: doar 716 mil. €

Sursa: Fin.ro 19 Septembrie 2011

Rata reala de absorbtie a fondurilor europene este de 3,7%, iar in anii urmatori, respectiv 2012 si 2013, Romania va trebui sa cheltuiasca 1,9 miliarde de euro, respectiv, 6,7 miliarde de euro, a declarat astazi Leonard Orban, in cadrul audierilor in comisiile parlamentare. 

,,Anul 2013 va insemna un maxim de cheltuire a fondurilor comunitare, cu o cifra de 6,7 miliarde de euro. Pana acum Romania a cheltuit 716 milioane de euro", a spus Orban.

Orban a primit, astazi, avizul favorabil al comisiilor parlamentare de administratie si afaceri europene pentru functia de ministru al Afacerilor Europene.

Majoritatea voturilor au fost „pentru”, insa reprezentantii USL au absentat de la audieri. S-a inregistrat si o abtinere, din partea deputatului Mircea Giurgiu, fost PDL, in prezent fara apartenenta la un grup parlamentar.

Le-a ajuns! Beneficiarii fondurilor UE pentru resurse umane ies in strada

Sursa: Fin.ro 13 Septembrie 2011

„Daca sunteti la fel de suparati ca noi din cauza nesfarsitelor probleme cu care se confrunta beneficiarii de proiecte POSDRU, daca v-ati saturat si voi sa asteptati cu lunile plata rambursarilor, daca amenintarile de tipul <<semneaza in trei zile sau ti se reziliaza contractul>> v-au revoltat si pe voi, daca statutul vostru de <<parte in contract>> a fost o gluma pentru pentru autoritatile carora le place stilul <<unilateral>>, daca n-aveti nicio legatura cu POSDRU sau FSE, dar nu vi se pare normal ca statul sa isi bata joc de noi, veniti cu noi la protest!”. 

Asa suna unul dintre e-mailurile care circula zilele acestea in cercurile de beneficiari ai fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane. Pentru multi dintre ei, este pentru a doua oara in acest an cand autoritatile intervin cu modificari in contractele de finantare.

Este vorba despre modificarea unilaterala a contractelor de finantare

Confuzie la nivel inalt in ceea ce priveste reducerea prefinantarii la 10%

Ministerul Muncii, in subordinea caruia se afla Autoritatea de Management a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umare (AMPOSDRU), a emis zilele trecute un ordin potrivit caruia prevederile incluse in Ordinul Ministerului Finantelor nr. 2359 din 26 iulie 2011, referitoare la taierea prefinantarii la 10% si la rezilierea contractelor dupa patru luni in caz de netrimitere a cererii de rambursare, se vor aplica tuturor contractelor de finantare  (strategice si de grant) aflate in implementare. 

Sursa: Fin.ro 2 Septembrie 2011

La scurt timp dupa publicarea in Monitorul Oficial a Ordinului ministrului Finantelor 2359, seful ACIS Catalin Vatafu a declarat, in cadrul unui seminar pe tema absorbtiei fondurilor europene, desfasurat pe 30 iulie, ca atat masura privind reducerea prefinantarii de la 30% la 10%, cat si cea privind rezilierea contractelor in contul carora nu se depun cereri de rambursare in patru luni de la primirea avansului se aplica doar contractelor semnate ince­pand de la data mentionata.

„Aceasta prevedere va fi aplicabila tuturor contractelor ce urmeaza a fi semnate. Proiectele aflate deja in evaluare vor  trebui ajustate din punctul de vedere al cash flow-ului si al calendarului de plati. Contractele deja semnate nu se schimba”, a declarat Vatafu. Intrebat la acel moment, de „Fin.ro”, de ce nu se aplica ma­suri coercitive doar beneficiarilor care au primit prefi­nan­tari si nu au depus ulterior si cereri de rambursare, Catalin Vatafu a spus ca a fost o discutie care urmarea ca bene­ficiarii sa returneze banii nefolositi, insa s-a pus o problema de ordin juridic. „Daca in cazul de fata se vor purta discutii cu beneficiarii despre schim­barea previziunilor in ceea ce priveste platile, in celalalt scenariu ar fi trebuit sa vorbim despre schimbarea contractului, ceea ce nu se poate face din punct de vedere juridic. Formula actuala le da posibilitatea Autoritatilor de Mana­gement sa intre intr-un dialog direct cu beneficiarii”, a spus Vatafu. 

Insa din noul ordin al Ministerului Muncii reiese ca vor fi modificate contracte deja semnate, ceea ce contravine celor spuse de seful ACIS, care arata la acel moment ca nu au putut fi luate in calcul modificari ale contractelor deja semnate.

De bine

Partea „buna” este ca, prin urmare, vor putea fi aplicate corectii si celor care intr-adevar nu au trimis cereri de rambursare catre AM dupa ce si-au incasat sumele consistente de 30% din valoarea totala a proiectelor.

De rau

Partea mai putin buna

S-au trimis la Finante cereri de decontare pentru doar 3,6% din 3,47 mld.€ alocate resurselor umane

In total, Autoritatea de Certificare si Plata a primit declaratii de cheltuieli pentru 127 mil. euro.  Pentru aproape 54% din aceasta suma actele au fost trimise in ultimele trei luni

 

Sursa: Fin.ro 22 August 2011

Autoritatea de Management pen­tru Dezvoltarea Resurselor Uma­ne (AMPOSDRU) a anuntat, pe 18 august, ca a transmis catre Au­toritatea de Certificare si Pla­ta (ACP), din cadrul Ministerului Finan­telor, 29 de declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 535 mil. lei (aproximativ 127 mil. euro).

Dintre acestea, noua declaratii de cheltuieli, in valoare totala de 288 mil. lei, reprezentand aproape 54% din total, au fost transmise la ACP in ultimele trei luni, a precizat AMPOSDRU. In total, in urma declaratiilor de cheltuieli trans­mise pentru programul de resurse uma­ne si ulterior autorizate, Comisia Europeana a transferat in conturile ACP peste 67 mil. euro. Ceea ce inseamna ca restul pana la 127 mil. euro (de 60 mil. euro) se afla intr-una din procedurile de veri­fi­care/autorizare.

In ceea ce priveste platile efectuate de AM catre beneficiari, in primele sapte luni ale acestui an au fost efectuate rambursari din bugetul UE in valoare de 499,5 mil. lei (echivalentul a 118,6 mil. euro), repre­zen­tand peste 75% din totalul rambursarilor efectuate de AMPOSDRU in ultimele 18 luni. In numai trei luni (mai, iunie si iulie 2011), AM a platit 330,6 mil. lei (78,5 mil. euro), reprezentand aproximativ 47% din valoarea cumulativa a tuturor rambur­sa­ri­lor efectuate pana in prezent de AMPOSDRU din contributia revenind Fon­­dului Social European (FSE). De ase­me­nea, in primele sapte luni ale anului au fost virate si prefinantari

Seful ACIS: Reducerea prefinantarii si rezilierile dupa patru luni se aplica doar noilor contracte

Catalin Vatafu a declarat ca Autoritatile de Management vor „negocia” cu beneficiarii care au deja proiecte in evaluare ajustarea fluxurilor de numerar in functie de noile conditii financiare  

Sursa: Fin.ro 8 August 2011

Platile catre beneficiarii de fonduri europene insumau 2,7 mld. euro la finalul lunii iulie, reprezentand 13,25% din alocarea totala. Ram­bursarile efective sunt insa de doar 1,109 mld. euro, corespun­zand unui grad de absorbtie de 3,52%, restul fiind prefinantari. Sub motivatia ca multi dintre beneficiarii care iau banii din prefinantare nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor, facturi care trebuie in mod normal sa ajunga la decontare la CE, guvernul a decis recent sa taie cuantumul prefinantarilor de la 30% la 10%, dar nu a specificat in cazul caror contracte se vor aplica noile prevederi.

Guvernul a decis, pe 26 iulie, sa limiteze plafonul in limita caruia se acorda prefinantarea proiectelor cu fonduri europene, de la 30% la ma­xi­mum 10% din valoarea contractului. Catalin Vatafu, seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structu­rale (ACIS), a declarat vineri ca atat aceasta masura, cat si cea privind rezilierea contractelor in contul carora nu se depun cereri de rambursare in patru luni de la primirea avansului se aplica doar contractelor semnate ince­pand de la data mentionata. 

Consul­tan­tii interpelati

Bruxelles-ul ne impinge sa accesam fondurile UE - cofinantarea statului, redusa la 5%

Romania ar putea salva astfel peste 700 mil. euro de la buget, cu conditia sa-si atraga banii europeni. CE a propus reducerea contributiei nationale la fondurile europene de la 15% la 5% pentru alte cinci state 

Sursa: Fin.ro  2 August 2011

Executivul de la Bruxelles s-a saturat sa astepte masuri luate la nivel national pentru cresterea absorbtiei banilor europeni. Presedintele CE José Manuel Barroso si comisarul pentru Afaceri regio­nale Johannes Hahn, care supra­vegheaza fondurile structurale si de coeziune, au intocmit un plan de masuri menite sa impulsioneze redresarea unora dintre economiile europene care se confrunta cu cele mai mari dificultati. Sase tari vor putea sa-si diminueze contributia la proiectele pe care le cofinanteaza in prezent impreuna cu Uniunea Euro­peana, de la 15% la doar 5%, fie ca este vorba de fondurile de coeziune, pescuit sau dezvoltare ru­rala. Comisia pune la dispozitia Greciei, Irlandei, Portugaliei, Romaniei, Letoniei si Ungariei o cofinan­tare UE supli­mentara, astfel incat acestea vor putea sa-si diminueze contributia. „In acest mod, programele care nu au fost inca executate din lipsa de fonduri nationale vor putea sa fie lansate si sa injec­teze bani in economie”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene (CE). In plus, oficialii europeni spera ca im­pactul sa fie mult mai mare, prin deblocarea de fonduri de zeci de miliarde de euro, la care cele sase state au dreptul, dar pe care nu au reusit sa le acceseze.

Suntem „oaia neagra” a Uniunii Europene, cu absorbtie de 3%

De exemplu, Romania, care are la dispozitie aproape 20 mld. euro din fon­duri structurale si de coeziune in peri­oada 2007-2013, a reusit sa atinga, dupa trei ani si jumatate, un grad de absorbtie de doar 3%, ceea ce ne plaseaza pe ulti­mul loc in UE. Astfel, din cei 2,6 miliarde de euro platiti catre beneficiari pana la finalul primului semestru al anului curent, doar 40% sunt rambursari efec­tive (cele care conteaza in calculele ofi­cia­lilor europeni).

Si cotidianul britanic „Financial Times” da drept exemplu negativ Romania

Guvernul ia pentru prima data in serios riscul de a pierde fonduri europene

Executivul a oprit trimiterea facturilor la Bruxelles si verifica toate contractele UE cu achizitii publice 

Sursa: Fin.ro 25 Iulie 2011

Guvernul a sistat trimiterea fac­turilor catre decontare la Bru­xelles de teama ca Romania ar putea pierde bani daca Exe­cu­tivul european gaseste nereguli. Autoritatile de management in colaborare cu alte institutii ale statului vor efectua verificari ale tuturor contractelor de achizitii publice, astfel incat deficientele sa fie detectate de autoritatile romane, caz in care nu pierdem fonduri. Desigur, cu conditia ca neregulile sa fie remediate sau pedepsite. 

Efervescenta creata de autoritati in ultimele saptamani in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene este pe de-o parte neasteptata, pe de alta parte mult-asteptata. Cei care s-au incumetat sa intre in acest domeniu s-au con­frun­tat inca de la inceput cu diverse difi­cul­tati pe toate planurile implicate in acce­sarea acestor bani, insa guvernul nu a fost niciodata pana acum, in cei trei ani si jumatate de la demararea progra­me­lor operationale, atat de „implicat” in mod practic. Posibilitatea pierderii unei importante parti din cei 19,2 miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune pare sa fie pentru prima data luata cu adevarat in serios. La fel de important este si riscul de a pierde bani si in perioa­da 2014-2020. Principalul eveni­ment care a declansat acest val de implicare a autoritatilor, in urma caruia au fost comandate rapid cateva masuri concrete si au fost anuntate alte cateva, este sista­rea platilor pe Axa 2 a POR. 

Daca masu­rile se vor pune in aplicare intr-adevar si da­ca vor avea efecte pozitive ramane insa de vazut. Efica­citatea uneia dintre dispozitii, impusa de presedintele Tra­ian Basescu, ar putea fi pusa insa sub sem­nul intrebarii. Acesta a cerut guver­nu­lui, pe 20 iulie, sa nu mai trimita fac­turi la Bruxelles pentru decontare, ceea ce inseamna practic opri­rea platilor pe toate proiectele aflate in derulare. Ulte­rior, premierul Emil Boc a venit cu pre­ci­zarea ca proiectele merg mai departe, urmand sa fie finan­tate temporar doar de la bugetul de stat, iar sumele vor fi re­cu­perate ulterior du­pa trimiterea fac­tu­rilor catre Executivul european.

Doar ca avand in vedere lun­gul istoric al in­tar­zierilor platilor, san­se­le ca in noile con­di­tii lucrurile sa se de­ruleze mai bine sunt scazute. Se pune intrebarea daca fara de­con­tari de la Uniunea Europeana va avea guvernul fonduri sa acopere cere­ri­le de rambur­sare depuse de beneficiari.  

Pentru moment suntem ultimii din Uniunea Europeana in ceea ce priveste absorbtia cu rambursari efective catre beneficiari de numai 3% din suma totala alocata pentru perioada 2007-2014. Daca se iau in considerare si prefinantarile pla­tite gradul de accesare era de 13,17% (aproximativ 2,6 mld. euro, din care 60% prefinantari) la jumatatea anului 2011.

Istoricul recent al evenimentelor

21 iunie. Pe 21 iunie a devenit publi­ca

Doar 40% din platile catre beneficiari sunt rambursari efective

Seful Cabinetului le-a reprosat ministrilor ca nu si-au respectat angajamentele privind volumul fondurilor europene atrase si i-a chemat la raport 

Sursa: Fin.ro 11 Iulie 2011

Desi este „prioritate zero” a Guvernului Romaniei de peste un an, absorbtia fondurilor europene ramane extrem de scazuta. Potrivit datelor de la finalul lunii iunie, platile catre beneficiari, efectuate pe programele operationale, totalizau 2,6 miliarde de euro, din care 2,54 miliarde de euro fonduri de la UE. Prefinantarile reprezinta insa 60% din totalul platilor catre beneficiari, ceea ce inseamna ca rambursarile efective insu­meaza doar 1 miliard de euro. 

Situatia dezastruoasa in ceea ce priveste absorbtia fondurilor structurale si de coeziune este bine cunoscuta atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene, de unde vin numeroase semnale de ingrijorare, mai ales ca avem deja o intreaga axa prioritara, a Pro­gra­mului Operational Regional, blocata. Daca nu se vor aplica in scurt timp masuri concrete care sa impul­sioneze cresterea nivelului platilor si derularea mai rapida si corecta a implementarii proiectelor,

Politica de coeziune, finantata cu 376 de miliarde de euro in perioada 2014-2020

Regiunile europene inca se confrunta cu disparitati majore in domeniul economic, social si al mediului 

Sursa: Fin.ro 4 Iulie 2011

Comisia Europeana a prezentat propunerea privind bugetul UE pentru 2014-2020, alocarea totala insumand 1,025 miliarde de euro. Potrivit propunerii Comisiei, sumele importante alocate coeziunii economice, sociale si teritoriale (376 de miliarde de euro pentru intreaga perioada, in crestere fata de alocarea 2007-2013 de 347 miliarde de euro, respectiv 35,7% din bugetul UE) vor avea o legatura mai stransa cu obiectivele strategiei Europa 2020. 

Statele si Parlamentul European  vor trebui sa ajunga la un acord in ceea ce pri­veste sumele si viitoarele prioritati poli­tice, maine urmand sa aiba loc dezba­teri in plenul PE. Pozitia Parlamentului in pri­vinta bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, asa cum reiese pana in prezent din patru rezolutii nonle­gisla­tive, adoptate pe 23 iunie, apara arhitec­tura actuala a fondurilor structurale si sustine alocarea unor sume substantiale pentru acestea. 

Politica de coeziune joaca un rol esential in vederea realizarii obiec­tivelor UE 2020, in special in domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale, in toate zonele geografice, consti­tuind cea mai mare sursa comunitara de investitii din economia reala. Regiunile euro­pene inca se mai confrunta cu dispa­ritati frapante in domeniul economic, social si al mediului,

Realocari de 700 mil. € in cadrul PNDR, din care peste 200 mil. € pentru ferme si microintreprinderi

Platile catre beneficiarii fondurilor pentru dezvoltare rurala se ridica la 2,119 miliarde de euro, reprezentand un grad de absorbtie de aproape 22%.  Pana la finalul anului, autoritatile estimeaza ca vor vira inca 1,2 miliarde de euro 

Sursa: Fin.ro 27 Iunie 2011

Comitetul de Monitorizare VI al Pro­gramului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) a decis sa realoce fonduri de aproximativ 700 milioane de euro in cadrul programului, din acestea cate 100 milioane de euro urmand sa mearga catre masurile de sustinere a fer­mierilor, pentru modernizarea exploatatiilor agricole, si infiintarea micro­in­tre­­prinderilor nonagricole in mediul rural. De asemenea, noile proiecte pentru infiintarea de firme la sate si cele privind activitatile turistice vor beneficia de sprijin nerambursabil de 90% din valoarea totala a investitiei, fata de numai 70% in prezent, odata ce Comisia Europeana isi va da acordul.  

Pana la data de 24 iunie, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a efectuat, prin PNDR, plati catre beneficiari de 2,119 miliarde de euro, prin intermediul a 36.000 de cereri de plata verificate si 5.600 de verificari rea­lizate pe teren pentru autorizare de plati. Gradul de absorbtie a urcat astfel la aproape 22%.  Din totalul sumei, 948 de milioane de euro reprezinta plati pe suprafata pentru masurile delegate catre APIA.

Bani din economii si rezilieri de contracte

In ceea ce priveste investitiile, Ma­sura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole este pe primul loc la plati, intrucat multe proiecte sunt simple, de achizitii si se deruleaza relativ usor. Alocarea financiara este de 913,4 mili­oa­ne de euro. Din 6.117 cereri de finantare depuse au ramas contractate 1.728 de proiecte, cu o valoare nerambursabila de 654,3 milioane de euro (71,6% din alocare). S-au efectuat plati in valoare de 264 de milioane de euro pentru un nu­mar total de 1.232 de proiecte. Au fost deja finalizate

Contracte de achizitii suspecte, cu bani europeni. Plati de 880 de milioane de euro, sistate de CE

Executivul european solicita Ministerului Dezvoltarii sa verifice contractarea tuturor lucrarilor pe Axa Prioritara 2. Pana la primirea unui raspuns concret, fondurile sunt blocate 

 Sursa: Fin.ro 22 iunie 2011

Comisia Europeana (CE) a intre­rupt platile pentru Axa Prioritata 2 - Imbu­natatirea infrastructurii regio­nale si locale de transport din Progra­mul Operational Re­gional (POR), cu o alocare totala de 877 de milioane de euro, din cauza deficientelor consta­ta­te in urma unui audit efectuat in Ro­mania in perioada 28 martie-1 aprilie 2011. 

In cadrul misiunii au fost veri­ficate proiecte in valoare totala de aproxi­ma­tiv 80 de milioane de euro, cofinantate in cadrul Axei 2, respectiv reabilitarea DJ 701 limita jud. Dam­bovita - Gratia - Poeni - Silistea - Scurtu Mare - Slavesti - Ciolanesti - Zam­breas­ca - Dobrotesti, be­ne­ficiar CJ Teleor­man, reabilitare DJ 506 Cervenia - Vi­tanesti - Babaita, be­ne­ficiar CJ Tele­or­man, mo­dernizare si­s­tem rutier pe DJ 101B, DN 1 Snagov - Gruiu, bene­ficiar CJ Ilfov, si moder­ni­zarea infra­structurii de acces la zonele turistice cu potential demons­trat ale judetului Buzau, beneficiar Par­teneriat CJ Bu­zau - Comuna Mereni.

Toate contractele, verificate

Executivul european a cerut Mi­nis­­terului Dezvoltarii Regionale si Turis­mului (MDRT), care gestioneaza fon­durile alocate prin POR, sa verifice toate contractele de lucrari incheiate cu beneficiarii Axei 2, respectiv 124 de contracte de lucrari adju­decate. 

Dupa aceasta etapa de verificare,

Platile pe proiectele de investitii in intreprinderi mari: 55 mil. lei. Inca 1 mld. lei in asteptare

Companiile au semnat cu Ministerul Economiei contracte pentru 665 mil. lei nerambursabili si mai pot accesa inca 400 mil. lei 

Sursa: Fin.ro 20 Iunie 2011

Marile intreprinderi pot depune pana pe 16 august proiecte pentru a primi finantari nerambursabile de pana la 20 milioane de lei fiecare de la Uniunea Europeana si bugetul de stat. Autoritatea de Management a POSCCE, din cadrul Ministerului Economiei, a alocat 400 de milioane de lei pentru apelul trei al operatiunii privind investitiile in intre­prinderi mari. Si firmele mici si mijlocii pot accesa, tot in aceasta perioada, fonduri de 425 de milioane de lei.

Asteptata cu mare interes de oamenii de afaceri, mai ales avand in vedere ca lansarea a fost amanata de doua ori, cererea de propuneri de proiecte pentru apelul trei al Operatiunii 1.1.1 B: Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangi­bile si intangibile pentru intre­prin­derile mari se desfasoara intre 2 iunie si 16 august 2011. Linia de finantare face parte din Axa Prioritara 1 - Un sistem de pro­ductie inovativ si ecoeficient, Dome­niul Major de Interventie 1.1 - Inves­titii pro­ductive si pregatirea pentru compe­titia pe piata in special al IMM-urilor, din cadrul Programul Operational Sectorial Cresterea Com­petitivitatii Economice (POSCCE). Bugetul total al acestei cereri de propuneri de proiecte este de 400 de milioane de lei, iar valoarea sprijinului finan­ciar nerambursabil acordat unei intre­prinderi se ridica la 20 de milioane de lei.

Majorarea cifrei de afaceri si a exporturilor

Pentru operatiunea de investitii adresata intreprinderilor mari au fost lansate pana in acest moment doua apeluri de proiecte, unul in 2008, cu un buget de 215 milioane de lei, si unul in 2010, cu un buget de 450 de milioane de lei. Bugetul total alocat acestei operatiuni

Absorbtia pe fonduri europene a urcat la 12,4%. Guvernul vrea 20%-25%

Sursa: Fin.ro 16 Iunie 2011

La finalul lunii mai 2011, gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a urcat la 12,4%, de la 11,74% la sfarsitul lunii anterioare, ca urmare a reali­zarii unor plati catre beneficiari, reprezentand prefinan­tari si rambursari, de aproximativ 506,5 milioane de lei (124 milioane de eu­ro). Astfel, platile tota­le efectuate insu­­mea­za 10,23 miliarde de lei (2,5 mld. euro), fata de 7,4 miliarde de lei la 31 decembrie 2010, cand gradul de absorb­tie era de

Fondurile de mediu - angajare de 67%, plati efective de numai 9%

Au fost semnate contracte pentru finantari nerambursabile de 14,84 mld. lei, in timp ce nivelul absorbtiei se plaseaza la 1,74 mld. lei, din care 1,32 mld. lei sunt prefinantari 

Sursa: Fin.ro 6 iunie 2011

Cu o alocare totala de 5,6 mi­liarde de euro, Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operationale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Absorbtia efec­tiva a fondurilor de la Uniunea Europeana se ridica insa la numai 9%.

Multe dintre problemele de mediu ale Romaniei sunt cauzate, in mare parte, de industrializarea excesiva din perioada comunista, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si asupra sanatatii oamenilor. Efectele s-au regasit in calitatea apei, gestionarea slaba a deseurilor, poluarea aerului si a solului. Fondurile alocate Romaniei pentru mediu, in perioada 2007-2013, se ridica la aproximativ 4,5 miliarde de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si cel de Coeziune, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard de euro. 

Cu o alocare totala de 5,6 miliarde de euro, POS Mediu este astfel unul dintre cele mai importante programe opera­tionale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Cele sase axe prio­ritare  acopera sectoarele apa si apa uzata, managementul deseurilor, respec­tiv reabilitarea terenurilor poluate is­to­ric, termoficare, protectia naturii, pro­- tec­tia impotriva inundatiilor si redu­cerea eroziunii costiere.

Au fost semnate 42 de contracte de finantare majore

Pana la data de 27.05.2011 au fost apro­bate spre finantare din POS Mediu 208 proiecte. Pentru 195 au fost semnate contracte de finantare intre Ministerul Mediului si Padurilor si beneficiari, potrivit datelor

Bancile au devenit „filtre” pentru proiectele finantate cu bani europeni

Analiza institutiilor de credit le transforma in idei eligibile si bancabile 

Sursa: Fin.ro 30 Mai 2011

Bancile si-au creat departamente si pachete de produse specifice, au instruit personal si au initiat protocoale de colaborare cu celelalte parti implicate in absorbtia banilor de la Uniunea Euro­peana. Pachetele bancare create special pentru sustinerea accesarii fon­durilor europene includ produse precum scrisori de confort angajante, scrisori de confort sau de garantie bancara, credite-punte, imprumuturi de investitii pentru asi­gurarea cofinantarii, credite de capital de lucru pentru cheltuieli generale si chiar finantari, pentru cheltuielile de TVA din cadrul proiectelor. 

Cresterea nivelului de cooperare intre toate partile implicate in atragerea fondurilor europene, fie ca sunt structurale si de coeziune, fie ca vorbim de banii pentru agricultura, ar putea genera un avans semnificativ al platilor, pe fondul unei derulari mai fluide a proceselor de contractare si imple­mentare. 

O cooperare intre banci si firme de consultanta chiar de la contac­tul beneficiarului cu consultantul, respectiv inainte de realizarea proiec­tului, pune institutia de credit in pozitie de „filtru” pentru proiecte, astfel incat acestea sa fie eligibile si bancabile, a apreciat Leonard Cornoiu, directorul departamentului Programe Europene de la Banca Transilvania (BT), prezent la o conferinta pe teme de accesare a fondurilor europene. Un avantaj pentru toti cei implicati, dar mai ales pentru beneficiar, daca ne gandim ca poate scuti un aplicant de irosirea unor bani pentru scrierea unui proiect nefinan­tabil sau de un eventual esec pe parcursul implementarii din cauza lipsei posibilitatilor de cofinantare sau de sustinere a altor cheltuieli. De asemenea, o legatura stransa intre banci si autoritati de management, fonduri de garantare sau

Absorbtia fondurilor destinate mediului rural a ajuns la 20%

Programul National de Dezvoltare Rurala dispune, pentru perioada 2007-2013, de 10 mld. euro, din care au fost platite efectiv 2 miliarde de euro. Au fost semnate 28.806 contracte, in valoare de 3,8 miliarde de euro 

Sursa: Fin.ro 24 Mai 2011

Fondurile europene destinate dezvoltarii rurale ajung mai usor in buzunarele beneficiarilor decat cele structurale. Cel putin asa rezulta din analiza datelor privind absorbtia pe Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) la data de 13 mai. Reali­zarea obiectivelor propuse prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 este asigurata de Autoritatea de Management pentru PNDR, respectiv Directia Gene­rala Dez­voltare Rurala din Ministerul Agri­culturii. Potrivit datelor institutiei, pana la jumatatea lunii mai a anului curent au fost platite catre beneficiari 2,006 miliarde de euro, reprezentand o absorbtie de 19,9% comparativ cu aproa­pe 12% pe fondurile structurale si de coeziune. 

Cheltuiala publica in cadrul PNDR pentru intreaga perioada de implementare, respectiv 2007-2013, este de 10.097.083.737 de euro, cheltuiala privata (cofinantarea proiec­telor de investitii) estimata fiind de 3.477.364.099 de euro, rezultand asadar un total de 13.574.447.836 de euro investiti la nivel national pentru agricultura si dezvoltare rurala.

In cadrul sesiunilor pentru depu­nerea cererilor de finantare, din martie 2008 pana in prezent au fost depuse 60.818 cereri de finantare in valoare de aproximativ 13,65 miliarde de euro. In termeni de angajare, pana in prezent, din totalul sumelor alocate prin pro­gram au fost incheiate 28.806 contracte in valoare de 3,8 miliarde de euro, rezultand un grad de angajare a aloca­rilor directe de la Uniunea Europeana de

Suntem codasi la plati, dar si la contracte semnate cu fonduri europene

Sursa: Fin.ro 18 Mai 2011

Romania continua sa aiba cea mai redusa rata de absorbtie din Uniunea Europeana, rambursarile catre beneficiari ridicandu-se la numai 11,74% la finalul lunii aprilie. In conditiile in care nivelul platilor a incetinit, in aprilie fiind realizate transferuri de 349 de milioane de lei, fata de 929 de milioane de lei in martie. In primele patru luni ale anului, platile efective au crescut de la 1,5 mld. euro la aproximativ 2,36 mld. euro (9,729 miliarde de lei). Guvernul Romaniei si-a propus ca tinta pentru finalul anu­lui sa ajunga la 3 mld. euro (grad de absorbtie de 25%). 

La sfarsitul anului 2010, punct de referinta intrucat reprezinta jumatatea perioadei de programare 2007-2013, Romania se plasa pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste platile efectuate catre beneficiarii de fonduri structurale si de coeziune, cu 7% (1,5 miliarde de euro) din suma alocata de 19,7 miliarde de euro, po­tri­vit studiului „Fondurile UE in Europa Centrala si de Est - Raport privind progresul inregistrat in perioada 2007-2010”, realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri euro­pene si Sector Public a KPMG.

Pe primele locuri la ab­sor­b­tia fondurilor structurale si de coeziune se situeaza Le­to­nia si Lituania, cu plati de 30%, respectiv 29% din su­me­le alocate. Cele 10 state din ECE au alocate in total, pentru pe­rioada 2007-2013, fonduri europene in valoare de 172,6 miliarde de euro, respectiv 208,2 miliarde de euro, daca punem la socoteala si contributiile nationale ale fiecarui stat. 

La finalul anului trecut, tarile baltice inregistrasera cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, intre 60% si 76%. Alte tari se situeaza la mijloc, cu 48% pana la 57%, iar Romania, cu 45% (10,4 mld. euro), si Bulgaria, cu 37%, pe ultimele locuri. Granturile contractate de cele 10 tari din ECE se ridicau la 110,2 mld. euro, re­prezentand 53% din total. Pana la sfarsitul anului 2010, o suma de 36,3 miliarde de euro (respectiv 17%) din buge­tul disponibil a fost ram­bursata beneficiarilor din regiune.

Autor: AB