Catalin Vatafu, seful ACIS: In 2012 si 2013 vom vedea ce fonduri UE se vor pierde

Seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale spune ca, daca nu vom reusi sa atingem tinta de 3 mld. euro plati interne pana la sfarsitul anului, cea mai mare presiune asupra Romaniei va fi peste doi ani

Sursa: Fin.ro 9 Mai 2011

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a trecut in su­bordinea directa a prim-ministrului, ocazie cu care Catalin Vatafu, consilier personal al pre­mierului, a preluat coordonarea acesteia. Intr-un interviu acordat „Fin.ro”, secretarul de stat vorbeste despre rata extrem de scazuta a absorbtiei, masurile ce vor fi luate pentru accelerarea atragerii banilor alocati, dar si despre riscul de dezangajare automata a fondurilor in urmatorii ani daca situatia nu se imbunatateste. De ase­me­nea, Vatafu a precizat ca nu exista in pre­zent premise pentru stipularea unor tinte efective de absorbtie in viitorul acord preventiv cu FMI.

,,Fin.ro”: Ati preluat coordonarea ACIS de curand. Unul dintre scopu­rile declarate ale acestei schimbari este sporirea autoritatii asupra institutiilor care lucreaza cu fon­duri europene. Ce inseamna practic acest lucru? Aveti alte atributii fata de cele ale directorului ACIS?
Catalin Vatafu: Constituirea ACIS ca departament in subordinea prim-minis­trului vizeaza intarirea rolului autoritatii, al capacitatii ei si, de asemenea, al auto­ri­ta­tii acestei structuri in dialogul cu auto­ritatile de management (AM). Suntem intr-un moment in care gradul de ab­sor­btie este unul nu tocmai satisfacator, mo­tiv pentru care avem nevoie urgenta de o serie de masuri decisive pentru impul­sio­narea ritmului de absorbtie. Acestea tre­buie implementate cu o anumita fer­mitate, iar noul statut al ACIS ii confera o autoritate suplimentara asupra AM-urilor, care sunt cele care vor implementa fizic ma­surile. Nu e vorba despre atributii su­pli­mentare, este vorba doar despre o cres­tere a greutatii specifice autoritatii prin prisma coordonarii directe in fata prim-ministrului. Vom avea astfel posi­bi­li­tatea sa monitorizam mai strans ma­su­rile ce vor fi luate in perioada urmatoare si, im­pli­cit, sa manifestam acea fermitate de care este nevoie pentru a ne asigura ca masurile vor fi implementate potrivit angajamentelor asumate.

Veti putea impune si sanctiuni?
Autoritatea in sine nu isi propune apli­carea unor sanctiuni in relatia cu auto­ri­tatile de management. Nici nu exista o relatie stricta de subordonare intre ACIS si acestea. Insa scopul principal urmarit prin acest transfer al autoritatii este ca prim-ministrul sa beneficieze de o infor­matie veridica si in timp util referitoare la modul in care decurge procesul de ab­sorb­tie. Deciziile cu privire la diverse sanctiuni le ia deja prim-ministrul si aces­tea au, de obicei, o dimensiune politica.

Absorbtia pe fonduri structurale si de coeziune: 11,64%

In acest moment cat este rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune?
Potrivit ultimelor date disponibile, din 22 aprilie, au fost depuse 28.128 de pro­iec­te, in valoare de aproximativ 52,5 mld. euro. Din acestea au fost aprobate 7.343, in valoare de 17,8 mld. euro, iar 5.575 de proiecte aprobate s-au trans­for­mat in con­tracte de finantare, cu o valoare eligibila de 12,4 mld. euro. In ceea ce priveste pla­tile catre beneficiari, acestea se ridica la apro­ximativ 2,35 mld. euro, ceea ce repre­zin­ta 11,64% din alocarea 2007-2013. Tinta pe care ne-am propus-o pentru finalul anului 2011 este de 3 mld. euro, o valoare care are la baza tintele asumate individual de fiecare dintre autoritatile de mana­ge­ment si care reprezinta un grad de absorbtie de 25%.

Exista un plan de masuri pe care il discutati cu CE. Cand va fi acesta definitivat si cand va incepe implementarea sa?
In stransa colaborare cu AM-urile, pe de o parte, cat si cu expertii de la Comisia Europeana, pe parcursul ultimelor patru-cinci luni, ACIS a condus acest proces de elaborare a unui plan de masuri prio­ri­tare pentru consolidarea procesului de absorbtie, plan care la momentul acesta se afla in faza de definitivare, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus apro­ba­rii guvernului, iar ulterior sa fie transmis partenerilor de la Bruxelles. Deja exista o serie de masuri prevazute in plan si care se afla in implementare.

Puteti sa ne dati cateva exemple?
Planul e structurat pe sapte mari directii de actiune. Una dintre acestea vizeaza, spre exemplu, achizitiile publice. Pe acest palier exista mai multe masuri, una dintre acestea se refera la stan­dar­di­zarea documentatiilor de atribuire pentru licitatii. Incercam standardizarea lor pen­tru a usura munca autoritatilor locale care se confrunta cu o serie de dificultati in derularea procesului de achizitie publica.

In ce sens este deja in implementare?
In sensul in care la nivelul ANRMAP exista deja o serie de grupuri de lucru constituite pe cele trei domenii relevante din punctul nostru de vedere: transport, energie si mediu. In componenta gru­pu­rilor de lucru intra pe de o parte specialisti din partea ANRMAP, a AM-urilor care gestioneaza programele respective, repre­zen­tanti ai asociatiilor profesionale ale inginerilor, proiectantilor si, pe de alta parte, reprezentanti ai mediului de bu­siness - ai firmelor, companiilor care acti­veaza pe respectivele domenii de acti­vitate. Aceste grupuri functioneaza de o buna bucata de vreme urmand ca in trimestrul trei sa fie finalizate aceste docu­mentatii-tip, este un proces laborios si de durata si vizeaza nu doar actuala pers­pec­tiva financiara, ci si pe cea din 2014-2020. Mai sunt si alte masuri, precum cea care vizeaza scurtarea duratei anumitor etape din managementul ciclului de proiect. Ma refer aici la simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare in vederea efectuarii platilor catre bene­fi­ciari. Simplificand acest proces urmarim sa obtinem acea accelerare suplimentara de care avem nevoie.

Din 2,35 mld. euro plati catre beneficiari doar 760 mil. euro sunt rambursari 

Avand in vedere timpul care se va scurge pana cand va fi aplicat acest plan, in ce masura credeti ca veti reusi sa atingeti tinta privind absorbtia propusa pana la finalul anului?
Masurile acestea, asa cum au fost concepute si convenite cu partenerii in­terni si cu DG REGIO, vor produce efecte in mod gradual. O parte din aceste masuri isi vor face simtite efectele chiar din cea de-a doua jumatate a anului, altele vor avea efecte partiale in 2011, iar o a treia categorie de masuri vizeaza perspectiva medie si lunga pentru a atinge nivelul de 90% absorbtie la sfarsitul anului 2015.

Mai este mult de munca...
Este adevarat, la fel de adevarat este si ca pe parcursul ultimilor doi ani s-au facut eforturi constante de la nivel guverna­men­tal pentru imbunatatirea atragerii fondurilor europene care au produs efecte vizibile. De exemplu, stam foarte bine la cateva capitole. La momentul acesta sunt depuse proiecte a caror valoare depaseste de 2,5 ori intreaga alocare financiara. Stam de asemenea bine la ceea ce inseam­na aprobare, respectiv evaluarea si apro­ba­rea acestor proiecte. Stam  bine la con­tractare, avem contracte semnate in valoare de 50% din alocarea totala pe fon­duri structurale. Din nefericire, princi­pa­le­le probleme sunt in partea de im­ple­mentare efectiva. Aici se inregistreaza un decalaj, nedorit de altfel, de la valoarea contractelor de 12,4 miliarde de euro la nivelul platilor, care este de 2,35 mld. euro. Incercam prin acest plan de masuri sa reducem acest ecart stimuland in mod adecvat etapa de implementare fizica si financiara a proiectelor, care sa se traduca ulterior in plati catre beneficiari.

Din suma platita efectiv pana in prezent cat la suta reprezinta prefinantari si cat rambursari?
Raportul este cam doi la unu in fa­voarea prefinantarii. Din intreaga suma plati interne catre beneficiari rambur­sa­rile interne din fonduri UE reprezinta 760 de milioane de euro, restul reprezentand prefinantarile.

In mare parte sunt bani inca neverificati...
Da, este un fel de a spune. Sunt bani care se afla deja in buzunarele bene­fi­cia­rilor, in economia reala. Cheltuirea aces­tor bani nu a fost inca demonstrata prin facturi. La momentul acesta, AM-urile asteapta sa primeasca de la beneficiarii care implementeaza proiectele facturi prin care sa deconteze aceste prefinan­tari.

Dar sunt si multe cereri de rambursare deja depuse la care se asteapta platile.
Asta este o masura a carei importanta incercam sa o constientizam cu totii si pe care vrem sa o implementam cu prio­ritate - masura scurtarii duratei de pro­ce­sare a acestor cereri de rambursare in vederea efectuarii cu celeritate a platilor catre be­ne­ficiari. Sunt o serie de pro­ce­duri biro­cra­tice care intarzie procesarea cererilor de rambursare, exista si o sla­bi­ciune din punc­tul de vedere al capacitatii ad­mi­nis­trative a acestor AM-uri, ma refer la per­so­nal care nu face intotdeauna fata incarcaturii pe zona aceasta, insa suntem con­stienti de problema si incercam sa o solu­tionam cu prioritate in cursul anului 2011.

Care este situatia in prezent prin prisma regulilor n+2/n+3, potrivit carora alocarea anuala pe fiecare program trebuie cheltuita in urmatorii doi, respectiv trei ani? Ce riscuri sunt? Cati bani putem pierde pana la finalul anului 2011?
Aici as vrea sa va linistesc. Pentru 2011 nu exista pericolul real al dezangajarii automate a  niciunui euro din alocarea financiara a Romaniei. Insa in conditiile in care nu vom reusi sa atingem tintele propuse - cea de 3 mld. plati interne catre beneficiari pana la sfarsitul anului - aceasta presiune se va transfera catre 2012 si 2013. Punctul culminant, cea mai mare presiune asupra Romaniei din perspec­ti­va unor dezangajari automate pe fonduri, va fi in cursul lui 2013, intrucat atunci se vor suprapune cele doua reguli n+2 si n+3. Acestea doua se aplica pana la 2010 in­clusiv, ceea ce inseamna ca fondurile alo­cate inclusiv pentru 2010 trebuie cheltuite pana la finalul lui 2013. Incepand cu 2011, se schimba regula, se transforma in n+2, ceea ce inseamna ca de asemenea fon­du­rile alocate lui 2011 trebuie consumate pana la sfarsitul lui 2013. Speram ca odata cu implementarea acestui plan de masuri sa diminuam simtitor mergand pana la eliminarea oricarui risc de dezangajare automata.

„Nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene”

Care directie credeti ca ar fi mai potrivita: centralizarea sau descentralizarea?
La nivel european nu exista un sistem tip care sa garanteze succesul. Fiecare stat a avut o abordare diferita, inclusiv parti­cu­laritatile nationale au facut ca unul sau altul dintre state sa se indrepte catre un sistem mai centralizat, cu o singura autoritate sau catre unul descentralizat cu mai multe AM-uri. Pentru Romania, vreau sa se inteleaga foarte clar ca la momentul acesta, in pofida unor opinii exprimate de diversi politicieni si preluate de mass-media, nu se pune problema crearii unui minister dedicat exclusiv fondurilor europene. Motivul este simplu - o remodelare a arhitecturii institutionale ar insemna reluarea procesului de acreditare a sistemului de catre CE. Ar insemna efectiv o blocare a functionarii acestor autoritati pe o perioada de mini­mum sase luni pana la un an. Nu avem voie sa pierdem timp atat de pretios pentru adoptarea unei masuri care nu ofera nicio garantie si nici nu face miracole.

Ce parere aveti despre propunerea de aducere a unor experti ai UE in autoritatile de management?
In dialogul cu CE partenerii de la Bruxelles si-au exprimat inclusiv dispo­ni­bilitatea de a ne furniza experti care ar putea reduce acel deficit de expertiza care exista din pacate la nivelul anumitor autoritati ale statului roman. Din punctul meu de vedere, nu am avea nicio obiectie fata de un asemenea demers. Avem un dialog regulat cu CE pe tema asta, este o masura la pachet cu acest plan de masuri prioritare.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, viitorul acord preventiv va include tinte privind atragerea fondurilor europene. Aveti mai multe informatii in acest sens?
Pana la acest moment nu am fost implicat in niciun fel in negocierile cu FMI. Odata cu asumarea noii calitati de coordonator al ACIS am fost deja con­tactat de reprezentantii Fondului Mone­tar International. Voi avea un dialog cu ei, dar, din cate stiu eu, nu exista in prezent premise pentru sti­pularea unor tinte efective de absorb­tie in acest acord preventiv.

Cariera

2011 - prezent secretar de stat – sef al Autoritatii de Coordonare a Instrumentelor Structurale

2009 - 2011 - consilier personal al primului-ministru, coordonatorul Departamentului de Relatii Externe, Guvernul Romaniei

2008 - 2009 - consilier Cabinetul europarlamentarului Theodor Stolojan

2007 - 2008 - director de proiect Forum Invest S.A

2004 - 2007 diplomat Ministerul Afacerilor Externe

2009 - diploma de studii postuniversitare in domeniul securitatii nationale

Colegiul National de Aparare

2005 - diploma de studii postuniversitare in domeniul afacerilor europene

Institutul European din Romania

1999 - 2003 diploma de licenta Facultatea de Relatii Internationale, Institutul de Relatii Internationale, Specializarea Diplomatie si studii regionale, Moscova, Federatia Rusa

1995 - 1999 diploma de licenta in economie Facultatea de Relatii Internationale, Academia de Studii Economice, Specializarea Tranzactii 

Internationale

 

Autor: Arabela Boboc