Politica de coeziune, finantata cu 376 de miliarde de euro in perioada 2014-2020

Regiunile europene inca se confrunta cu disparitati majore in domeniul economic, social si al mediului 

Sursa: Fin.ro 4 Iulie 2011

Comisia Europeana a prezentat propunerea privind bugetul UE pentru 2014-2020, alocarea totala insumand 1,025 miliarde de euro. Potrivit propunerii Comisiei, sumele importante alocate coeziunii economice, sociale si teritoriale (376 de miliarde de euro pentru intreaga perioada, in crestere fata de alocarea 2007-2013 de 347 miliarde de euro, respectiv 35,7% din bugetul UE) vor avea o legatura mai stransa cu obiectivele strategiei Europa 2020. 

Statele si Parlamentul European  vor trebui sa ajunga la un acord in ceea ce pri­veste sumele si viitoarele prioritati poli­tice, maine urmand sa aiba loc dezba­teri in plenul PE. Pozitia Parlamentului in pri­vinta bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, asa cum reiese pana in prezent din patru rezolutii nonle­gisla­tive, adoptate pe 23 iunie, apara arhitec­tura actuala a fondurilor structurale si sustine alocarea unor sume substantiale pentru acestea. 

Politica de coeziune joaca un rol esential in vederea realizarii obiec­tivelor UE 2020, in special in domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale, in toate zonele geografice, consti­tuind cea mai mare sursa comunitara de investitii din economia reala. Regiunile euro­pene inca se mai confrunta cu dispa­ritati frapante in domeniul economic, social si al mediului,

aceasta fiind partial o consecinta naturala a ultimelor doua extinderi, dar si o urmare a efectelor directe ale crizei financiare si economice globale.

Raportul de sinteza ,,Strategia pentru politica de coeziune dupa 2013”, al depu­ta­tu­lui Markus Pieper (PPE, DE), va fi su­pus votului plenului in aceasta sap­ta­­mana. Deputatii au subliniat opozitia fer­ma fata de „orice tentativa de natio­nali­zare sau sectorizare a politicii de coe­ziune”, in special prin intermediul noilor fonduri tematice (pentru clima, energie, transport).  

Fondurile pentru cooperare transfrontaliera, de la 2,5% la 7%

De asemenea, potri­vit unui alt raport privind viitoarea coo­pe­rare trans­fron­taliera, transnationala si interregio­nala, care a fost adoptat aproape in una­ni­mitate, Parlamentul solicita cres­terea ponderii fondurilor structurale des­ti­nate cooperarii transfrontaliere (de la 2,5% in prezent la 7%), in special pentru ame­liorarea infrastructurilor de trans­port. O alta propunere vizeaza conso­li­darea coo­perarii intre orase si zonele periur­bane si rurale, cu scopul dezvoltarii regionale mai echilibrate. Nu in ultimul rand, alte rapoar­te ale deputatilor euro­peni solicita ca procedurile de alocare a fondurilor sa fie simplificate si accelerate, in special in favoarea IMM-urilor, iar finantarile multi­fonduri si mixte sa fie incurajate. 

Con­troale mai stricte, mai bine orientate si sanctiuni sub forma sus­pen­darilor siste­matice ale platilor ar permite reducerea marjei de eroare si eliminarea controa­lelor inutile in statele care au un sistem adecvat de gestiune a fondurilor.  Se vor incheia contracte de parteneriat cu fiecare stat membru, in scopul de a garanta sprijinirea reciproca a finantarii nationale si a celei UE.

O discutie stransa se va axa pe intro­ducerea unei noi categorii, a „regiunilor de tranzitie”, intre zonele eligibile pentru finantari, in acest moment in PE parerile fiind divizate in aceasta privinta. In prezent se aplica sistemul "phasing in/phasing out", potrivit caruia regiunile care au fost foarte defavorizate primesc in continuare anumite sume de bani si pe masura ce situatia lor se imbunatateste. Pe de alta parte, alte regiuni, care nu au fost initial "foarte defavorizate", dar care au fost ajunse din urma acum de cele care au primit fonduri, nu primesc niciun fel de sustinere din partea UE. 

Daca se va introduce categoria "regiunilor de tranzitie", si regiunile mai dezvoltate vor primi bani europeni, nu doar regiunile foarte defavorizate, ceea ce nu ar fi insa adecvat principiului de realizare a coeziunii, potrivit caruia zonele slab dezvoltate trebuie sustinute pentru a ajunge la nivelul celorlalte.

In urmatorii ani Europa trebuie sa inter­vina in special in cercetare si dez­voltare, in inovare, in educatie si in tehn­ologie. O strategie comuna a UE, intitulata „Orizont 2020” si care bene­fici­a­za de 80  mld. euro, va stimula competitivitatea Euro­pei la nivel mondial.  

PE va vota rambursarea a 46 de milioane de euro Romaniei

PE va vota maine propunerea de reducere a contributiei Romaniei la bugetul de anul acesta cu 46 de milioane de euro. Suma totala ce urmeaza sa fie returnata statelor membre este de 4,54 miliarde de euro, reprezentand surplusul ramas din anul financiar 2010. 

Din acest total, 2,72 miliarde de euro reprezinta excedentele din programele implementate in 2010. Restul provine din amenzi, dobanzi aplicate platilor intarziate si surplusuri rezultate din diferentele cursului de schimb. In 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro in Romania. Din aceasta suma, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli agricole. 

Potrivit datelor oficiale ale CE pentru anul 2009, politica regionala (finantata cu 918 mil. euro prin fonduri structurale si de coeziune) a reprezentat 31% din cheltuieli, putin sub media UE de 33%, lucru care se datoreaza faptului ca programele de politica regionala nu functionau inca in ritm normal in 2009.

Autor: Arabela Boboc