Romania ar putea salva astfel peste 700 mil. euro de la
buget, cu conditia sa-si atraga banii europeni. CE a propus reducerea
contributiei nationale la fondurile europene de la 15% la 5% pentru alte cinci
state
Sursa: Fin.ro 2 August 2011
Executivul de la Bruxelles s-a saturat sa astepte masuri
luate la nivel national pentru cresterea absorbtiei banilor europeni.
Presedintele CE José Manuel Barroso si comisarul pentru Afaceri regionale
Johannes Hahn, care supravegheaza fondurile structurale si de coeziune, au
intocmit un plan de masuri menite sa impulsioneze redresarea unora dintre
economiile europene care se confrunta cu cele mai mari dificultati. Sase tari
vor putea sa-si diminueze contributia la proiectele pe care le cofinanteaza in
prezent impreuna cu Uniunea Europeana, de la 15% la doar 5%, fie ca este vorba
de fondurile de coeziune, pescuit sau dezvoltare rurala. Comisia pune la
dispozitia Greciei, Irlandei, Portugaliei, Romaniei, Letoniei si Ungariei o
cofinantare UE suplimentara, astfel incat acestea vor putea sa-si diminueze
contributia. „In acest mod, programele care nu au fost inca executate din lipsa
de fonduri nationale vor putea sa fie lansate si sa injecteze bani in
economie”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene (CE). In plus,
oficialii europeni spera ca impactul sa fie mult mai mare, prin deblocarea de
fonduri de zeci de miliarde de euro, la care cele sase state au dreptul, dar pe
care nu au reusit sa le acceseze.
Suntem „oaia neagra” a Uniunii Europene, cu absorbtie de 3%
De exemplu, Romania, care are la dispozitie aproape 20 mld. euro din fonduri structurale si de coeziune in perioada 2007-2013, a reusit sa atinga, dupa trei ani si jumatate, un grad de absorbtie de doar 3%, ceea ce ne plaseaza pe ultimul loc in UE. Astfel, din cei 2,6 miliarde de euro platiti catre beneficiari pana la finalul primului semestru al anului curent, doar 40% sunt rambursari efective (cele care conteaza in calculele oficialilor europeni).
Si cotidianul britanic „Financial Times” da drept exemplu negativ Romania
la
categoria „state care nu reusesc sa acceseze fonduri europene”. Lipsa
cofinantarii este unul dintre motivele pentru care unii dintre cei mai saraci
membri UE, cu economii muribunde, nu reusesc sa atraga banii europeni, „o
situatie ciudata in spatiul comunitar, unde membrii duc lupte grele pentru a
obtine o parte cat mai mare din buget”, noteaza publicatia. Pe langa lipsa
cofinantarii, coruptia si administratia slaba stau, de asemenea, la baza
accesarii slabe a fondurilor, afirma oficialii europeni. Totodata, planul
propus de CE porneste si de la intentia de salvare a economiei elene, astfel
incat sa faca fata datoriei imense a statului, care ameninta stabilitatea uniunii
monetare. Contributia comunitara va ajunge la 95% daca statele vor cere
Potrivit unor estimari ale Comisiei Europene, impactul maxim preconizat pentru toate cele sase state membre se ridica la aproximativ 2,9 miliarde de euro in urmatorii trei ani. Doar Romania ar putea salva de la buget 714 milioane de euro, in timp ce suma cea mai mare ar urma sa-i revina Greciei, aproape 880 de milioane de euro. Nu este vorba despre o finantare noua sau suplimentara, ci doar de plata anticipata a unor fonduri deja alocate in cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurala si pescuitul. Fiecare stat membru va trebui sa intocmeasca o cerere pentru a beneficia de noul sistem, ceea ce inseamna ca partea pusa de Uniune la proiecte va creste pana la o valoare maxima de 95% doar daca acest lucru va fi solicitat.
Executivul de la Bruxelles precizeaza ca ar trebui prioritizate proiectele axate pe cresterea si ocuparea fortei de munca, cum ar fi cele pentru formarea lucratorilor, crearea unor clustere de intreprinderi sau investitiile in infrastructura de transport. Masura vizeaza statele membre care au fost cel mai grav afectate de criza si care primesc sprijin financiar in cadrul unui program prin intermediul mecanismului privind balanta de plati pentru tari din afara zonei euro (Romania, Letonia si Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiara pentru tari din zona euro (Grecia, Irlanda si Portugalia). Nu in ultimul rand, trebuie subliniat caracterul exceptional si temporar al masurii, care va lua sfarsit de indata ce statele membre vor inceta sa primeasca fonduri in cadrul programelor de asistenta financiara.
Banii pe teren, in primul semestru din 2012
Barroso a cerut Parlamentului European si Consiliului sa aprobe de urgenta aceasta decizie, printr-o procedura legislativa accelerata, pana la sfarsitul lui 2011, astfel incat fondurile sa ajunga pe teren pana in cursul primei parti a anului urmator. Desi ar putea intampina o anumita rezistenta din partea statelor care urmaresc cu atentie bugetul comunitar, precum Marea Britanie, avand in vedere procedura potrivit careia fondurile necheltuite se returneaza statelor, CE spera ca propunerile sa nu fie blocate, intrucat nu implica noi cheltuieli.
Autor: AB
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu