vineri, 2 decembrie 2011

Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari


Schimbarea regulilor in timpul jocului ii determina pe consultanti si pe beneficiari sa se astepte la rezilieri de contracte si chiar la blocarea absorbtiei 

Sursa: Fin.ro 1 August 2011

Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in pro­iectele finantate din fon­duri structurale si de coe­ziune de la 30% la 10% se va ras­fran­ge asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguver­namentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor intero­gati de „Fin.ro”. Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.

Pana in prezent, avansul pentru pre­finantarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului. Insa, motivand ca multe dintre firmele care contracteaza prefinantarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltu­ielilor, astfel incat ministerele sa trans­mita la randul lor actele de decont la Bruxelles, guvernul a decis sa reduca pla­fonul prefinantarii la 10% din v­a­loa­rea eligibila a proiectului.

Pe data de 26 iulie a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministrului Finantelor nr. 2359, urmat a doua zi de un altul - Or­dinul ministrului Finantelor nr. 2370, care aducea rectificari. Principalele pre­vederi cuprinse in aceste ordine se refera la reducerea procentului de prefinantare acordata beneficiarilor de la 30% la 10%, acordarea prefinantarii in transe, astfel incat prima transa sa nu poata depasi 5%, iar urmatoarele transe sa se acorde nu­mai dupa autorizarea cheltuielilor efec­tuate, in valoare de minimum 60% din valoarea cumulata a transelor anterioare de prefinantare. Suma solicitata prin prima cerere de rambursare nu se mai ramburseaza integral. 

Pana in prezent, recuperarea prefi­nantarii se facea prin deducerea a mi­nimum 30% din cererile de rambursare depuse incepand de la  a doua cerere de rambursare. Prima cerere de rambur­sare era restituita integral ca un sprijin pentru sustenabilitatea demararii si continuitatii proiectului.

De acum inainte, recuperarea incepe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platita in procent de maximum 70%. Alte noi prevederi sunt recuperarea intregii prefinantari de catre autoritatile de management, in situatia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare in termen de maximum patru luni de la primirea acesteia, precum si recuperarea de catre AM-uri a prefinantarii neutilizate, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de maximum sase luni de la primirea primei transe de prefinantare, cereri de rambursare in cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate. 

Concret, indiferent de prefinantarea primita, aceasta trebuie cheltuita si solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum sase luni de la primire.

ACIS: „Noul procent este suficient”

Catalin Vatafu, seful ACIS, a explicat, intr-un comunicat, ca noul cuantum al prefinantarii ar trebui sa fie suficient pentru un beneficiar riguros. „Cota de 10%, nou stabilita, desi este mai redusa decat cea acordata pana in prezent, este suficienta pentru a asigura corespun­zator gestiunea financiara a imple­men­tarii proiectului in conditiile in care beneficiarul asigura o riguroasa corelare a activitatilor proiectului cu depunerile la autoritatile de management ale cere­rilor de rambursare a cheltuielilor. Aceas­­ta modificare legislativa s-a dovedit a fi necesara in conditiile in care prefi­nan­tarea acordata initial in procent de 30%-40% nu a generat, din partea bene­ficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate in proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite in acest scop de la Uniunea Eu­ro­peana”, a declarat seful Autoritatii pen­tru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) Catalin Vatafu. 

Consultantii: Multe din proiectele aflate in implementare ar putea fi blocate

De cealalta parte, consultantii isi exprima speranta ca autoritatile au adoptat noul pachet de masuri pe baza unei analize privind impactul negativ
pe care l-ar putea avea asupra proiectelor aflate in implementare. „Speram ca aces­te masuri nu au fost luate fara a se analiza impactul negativ pe care il vor avea asupra proiectelor aflate in im­ple­mentare sau in curs de semnare si ca, de asemenea, nu se va proceda la aplicarea lor cu titlu retroactiv.

O astfel de abor­dare ar conduce la blocarea multor pro­iec­te care au intrat deja in implementare pe vechiul mecanism de prefinantare, mai ales in contextul in care rambur­sa­rile nu sunt facute in termenele asumate”, a declarat pentru „Fin.ro” Dan Barna, Partener Executiv Structural Consulting™ Group-fonduri-structu­rale.ro. Acesta spune ca marea problema la care Ordinul 2359 nu da un raspuns este legata de contractele la care se va aplica.

„Este evident ca pentru contrac­tele noi aceasta va fi regula. Cum se va aplica ea insa la cele aflate in curs de implementare ramane o intrebare deli­cata. Daca se va  merge pe o abordare si­mi­l­ara cu aceea din februarie a.c., cand transa de 30% contractuala pe POSDRU a fost sparta in doua, de 10% si 20%, sub «optiunea» data beneficiarilor: «Accep­tati in trei zile sau reziliati», riscul major in acest moment il va reprezenta re­zilierea a numeroase contracte”, a afirmat Barna.
Un val de urmari nefaste

Falimente, rezilieri de contracte, deturnarea cash flow-ului deja pro­gra­mat, blocarea absorbtiei sau incetinirea ab­sorbtiei, cresterea costurilor cu im­ple­men­t­area sau majorarea creditelor ban­ca­re (de care este nevoie in cazul a nu­meroase proiecte) sunt doar cateva din­tre urmarile la care se asteapta consultantii si beneficiarii de fonduri structurale ca urmare a schimbarii regulilor in timpul jocului. Vor fi afectate atat proiectele ce urmeaza a fi semnate in perioada urmatoare, cat si cele care au fost depuse in ultimele luni si a caror evaluare si selectie nu a fost finalizata.

„Masura reducerii de la 30% la 10% a pre­finantarii va afecta aproximativ 60%-70% din beneficiarii implicati in accesa­rea fondurilor, in special autoritatile locale si ONG-urile, avand un impact puternic in special asupra celor care nu se incadreaza sub incidenta ajutorului de stat sau a schemelor de minimis care isi pastreaza procentul de prefinantare de 35%. 

In mod real, reducerea prefi­nan­tarii va avea ca impact cresterea costu­rilor de implementare a proiectului, da­torita necesitatii atragerii unor surse su­plimentare de finantare pe termen scurt, in special in cadrul proiectelor com­plexe, care nu vor putea folosi ca solutie cresterea numarului cererilor de plata depuse, care ar putea fi cea mai la indemana. In orice caz, aceasta masura va incetini accesarea si va creste usor birocratia”, spune Andrei Trisca Rusu, manager Hripsime. Acesta apreciaza ca AM-urile ar trebui sa evalueze fiecare situatie in parte si sa-i traga la raspun­de­re pe beneficiarii cu probleme, fara a generaliza. 

Dan Barna de la Structural Con­sulting™ sustine ca, din punct de vedere tehnic, aceasta masura ii afecteaza pe toti bene­ficiarii. „Riscul major in acest mo­ment il va reprezenta rezilierea a nu­me­roase contracte. La momentul depunerii proiectelor spre finantare fiecare bene­ficiar si partenerii acestuia trebuie sa estimeze un buget si un calendar de acti­vitati, avand ca ipoteze anumite reguli financiare. Pornind de la aceste ipoteze, beneficiarii isi calibreaza cash flow-ul si bugetul si decid daca pot sustine un proiect sau nu. Cei mai afectati sunt beneficiarii pentru care «regulile» se schimba radical in timpul jocului, atunci cand suntem deja la faza de implemen­tare, cand contractul este deja semnat, pro­iectul demarat, furnizorii contrac­tati”, spune acesta. Problema principala ra­mane insa cea legata de gestionarea dosarelor de rambursare in cadrul AM-urilor, care genereaza intarzieri ma­jore la efectuarea platilor. 

„Desi pe ter­men scurt va pune probleme de lichi­ditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare. Problema care ramane nerezolvata este cea a dialogului cu autoritatile de mana­ge­ment si gesti­unea dosarelor de ram­bursare. Daca aceste paliere nu vor functiona mai bine, vom avea intarzieri inerente in imple­mentarea proiectelor”, spune Laurentiu Dinu, Country Manager la Accreo Romania.  

Autoritatile au omis informarea beneficiarilor si a publicului larg

Pe de alta parte, din punctul de vedere al transparentei, Barna a declarat ca autoritatile au trecut cu vederea in­formarea beneficiarilor si a publicului larg. „Trebuie sa semnalam faptul ca au­to­ritatile responsabile de adminis­trarea fondurilor europene au trecut cu ve­de­rea informarea beneficiarilor si a publi­cului larg. Asa cum am vazut, aceste ordine afecteaza o mare parte a bene­ficiarilor si pe toti cei care au proiecte in proces de evaluare. Avand in vedere importanta majora a acestei modificari, este neclara atitudinea ACIS si a AM-urilor, care nu au postat ordinele pe site-urile lor  si nu au informat direct beneficiarii, punandu-i, din nou, in fata unui fapt implinit”, a afirmat repre­zentantul Structural Consulting. 

„Guvernul a dovedit cu prisosinta ca nu vrea absorbtie”

Potrivit lui Tudor Adrian Susman, presedinte al Asociatiei Barnabas din Resita, masurile pe care le ia guvernul dovedesc ca autoritatile sunt total depasite de situatie.  „Consider ca acest guvern a dovedit  cu prisosinta ca nu vrea absorbtie pentru ca nu se poate fura, iar masurile propuse dovedesc, de asemenea, ca sunt total incompetenti si depasiti de situatie. Va amintiti de cat amar de vreme societatea civila, mediul de afaceri, ziaristi etc. au sesizat aceasta problema, au venit cu solutii, dar degeaba.

Ca sa se miste cat de cat in directia buna numai Comisia Europeana si FMI ne mai pot ajuta prin taierea tuturor resurselor financiare daca nu se face ce trebuie sa se faca”, a declarat Susman in calitate de consultant si beneficiar de fonduri UE, atat de preaderare, cat si structurale. Acesta a amintit ca statul a acordat finantari de la buget pentru proiecte care se suprapunea cu unele dintre cele depuse pe fonduri UE.

CE a acordat  avansuri Romaniei  de aproape 2 mld. €

In legatura cu mecanismul prefinantarii, statele membre se comporta in relatia cu Comisia Europeana similar cu modul in care se comporta beneficiarii in relatia cu statul membru. Cu alte cuvinte, si Romania a primit de la CE bani in avans pentru a putea „pune pe picioare” mecanismul absorbtiei fondurilor si pentru a se sustine financiar pana in momentul in care se trimit cereri de decontare spre Bruxelles si incepe sa functioneze mecanismul rambursarilor, a explicat Dan Barna.

„Pentru 2007-2013 Romania a beneficiat de avansuri de la CE de aproximativ doua miliarde de euro, acordate astfel: avansurile s-au primit, conform regulilor CE, doar in primii trei ani ai exercitiului financiar (2007, 2008 si 2009). Suma totala a avansurilor a fost de 7% din alocarea totala 2007-2013 din FSE si FEDR si 10,5% din alocarea totala 2007-2013 din FC, acordata in transe anuale.  In total, aproximativ 1,574 miliarde de euro. In plus, in 2009, ca parte a planului de redresare economica a UE, prefinantarea Romaniei a fost marita cu inca aproximativ 384 mil. euro.  Asadar, Romania a primit de la CE aproximativ 1,958 miliarde de euro prefinantare”, a spus Barna.

Autor: Arabela Boboc

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu